Foto: RIA Novosti
Escaladarea situației din Ucraina
„Apar tot mai multe semnale că în următoarele săptămâni se va încerca blocarea investițiilor strategice ale Poloniei”, a scris pe rețeaua de socializare X (fostul Twitter), Pavel Yablonsky, ministrul adjunct de Externe al Poloniei. Potrivit diplomatului, în spatele acestor intenții se află Berlinul: „Germania va face totul <…> pentru a schimba guvernul care realizează aceste investiții, motivația ei fiind înlăturarea concurenței”.
După Yablonsky, temeri au fost exprimate și de politologul Przemysław Zhuravsky, profesor la Universitatea din Lodz. Mai mult, el a vorbit despre criza care continuă în relațiile dintre Varșovia și Kiev: „Începând cu 19 mai, avem de-a face cu o serie de incidente diplomatice. Ele provoacă surpriză și dezamăgire în Polonia”.
Este vorba, înainte de toate, despre declarația secretarului de presă al Ministerului de Externe al Poloniei, Lukasz Yasina, care, într-un interviu, a fost de acord că „președintele Zelenski trebuie să ceară iertare” pentru masacrul de la Volînia. Ambasadorul ucrainean la Varşovia a reacţionat dur. Pentru a evita un eventual scandal, speakerul Ministerului polonez de Externe a fost trimis în concediu. Dar problemele nu s-au terminat. În iunie, presa poloneză a mediatizat o declarație a directorului Institutului pentru Memorie Națională al Ucrainei, Anton Drobovici, care a amenințat că nu va permite exhumarea victimelor masacrului de la Volînia atâta timp cât Polonia nu va rezolva problema restaurării plăcii memoriale dedicate Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA, ramura înarmată a Organizației naționaliștilor ucraineni, a participat la masacrul de la Volînia din 1943 – n.r.). Au urmat, apoi, disputele legate de livrările de cereale și, în sfârșit, recentele acuzații reciproce cu privire la atitudinea Kievului, insuficient de recunoscător pentru ajutorul acordat de Occident.
„Manifestarea emoțională (a Poloniei – n.r.) a devotamentului total față de Ucraina nu găsește acolo ecoul corespunzător”, a scris în acest sens cotidianul Myśl Polska. „Acest lucru nu face decât să încurajeze Kievul să formuleze și mai multe cereri Varșoviei”.
Miza Occidentului
În opinia profesorului Zhuravsky, „contextul internațional al incidentelor diplomatice din relațiile polono-ucrainene are și o dimensiune occidentală”. La fel ca Yablonsky, el consideră că Germania vrea să schimbe puterea în Polonia, deoarece speră „să lase deschisă posibilitatea unui acord cu Rusia pe seama Europei Centrale”. Atât la Berlin, cât și la Washington, subliniază politologul, simpatiile sunt de partea opoziției poloneze – așa-numita Coaliție Civică (СС). Pe ea mizează Occidentul la viitoarele alegeri parlamentare din octombrie.
Acum puterea este în mâinile partidului conservator Lege și Justiție (PiS). Începând din 2020, popularitatea lui a oscilat, dar scade, pe ansamblu. În Coaliția Civică, situația este inversă. Potrivit unor sondaje, diferența este de până la două procente, pentru fiecare dintre cele două formațiuni politice fiind gata să voteze aproximativ o treime din populație.
„Americanii sunt naivi considerând că actualul guvern de la Varșovia reprezintă un obstacol în calea unei conlucrări armonioase cu Statele Unite, Germania și Polonia. <…> Biden și democrații cred că noile autorități poloneze vor coopera cu Germania, vor asigura pace dinspre Rusia și solidaritate între UE și Statele Unite în direcția China”, spune Zhuravsky. În opinia lui însă, acest calcul nu este corect. Politologul amintește că Polonia a fost cea care, în perioada ”resetării” ruso-americane, a avertizat în legătură cu pericolul acestei apropieri. Iar Varșovia va avea dreptate și de această dată”, a concluzionat el.
Probleme vechi
Declarațiile alarmiste formulate de partea poloneză despre viitoarea schimbare a puterii se înscrie perfect în logica luptei preelectorale. PiS simte nu doar că a pierdut din popularitate în rândul polonezilor, dar simte și nemulțumirea tot mai mare a partenerilor. Majoritatea pretențiilor se referă la faptul că acțiunile Varșoviei contravin „valorilor europene comune”. De exemplu, în 2020, a fost adoptată o lege care interzice avortul, ceea ce a provocat critici din partea Uniunii Europene. Cu un an mai devreme, Polonia a efectuat o reformă a justiției, care a devenit piedica pentru relațiile dintre Varșovia și Bruxelles pentru mulți ani. În luna iunie, Curtea Europeană de Justiție (cea mai înaltă instanță judecătorească a UE) a declarat că legile poloneze subminează statul de drept. Este vorba, în special, despre înființarea de către Varșovia a unei camere disciplinare pentru judecători.
Un alt motiv de dispută: decizia din luna mai a autorităților poloneze de a crea un comitet special al cărui obiectiv este de a investiga cazurile de „influență rusă” asupra situației politice interne din republică. Bruxelles-ul și Washingtonul și-au exprimat profunda lor îngrijorare legată de această decizie. Statele Unite și UE consideră că Varșovia îi va putea pedepsi, practic fără nici o opreliște, pe politicienii incomozi, acuzându-i, pur și simplu, de legături cu Moscova. Temerile nu sunt nefondate. Legea a primit denumirea „Lex Tusk” în onoarea lui Donald Tusk, care a ocupat funcția de prim-ministru între 2007 și 2014 și care acum conduce Platforma Civică (PC), cel mai mare partid de opoziție din Polonia, care face parte din Coaliția Civică.
În cazul comisiei speciale, Washingtonul și Bruxellesul nu au mers mai departe de critici, dar presiuni asupra Poloniei au existat mai înainte. Este vorba, în primul rând, de numeroasele tranșe financiare alocate din ajutorul european și care, o parte, au fost înghețate pentru Varșovia. În primăvară, autoritățile poloneze păreau să fi găsit o modalitate de a profita de pe urma UE. Mai precis de pe urma unuia dintre membrii Uniunii, a Germaniei, de la care cer 1,2 miliarde de euro, despăgubiri pentru al Doilea Război Mondial. Berlinul nu se grăbește însă să plătească, subliniind că a plătit deja pentru tot.
În același timp, și Polonia are pârghii de presiune asupra partenerilor săi. În primul rând, țara este lider în ceea ce privește primirea de refugiați din Ucraina. Deși programele preferențiale acordate acestora se reduc, Varșovia este cea care salvează alte state europene de boom-ul refugiaților. În al doilea rând, nu a dispărut nicăieri „forța blândă” poloneză. O parte semnificativă a analiștilor care lucrează în centre din Statele Unite și Europe sunt polonezi de origine. Ei sunt cei care elaborează, în mare măsură, agenda de lucru, care devine mainstream pentru întregul Occident colectiv. Iar acest trend nu va fi ușor de întrerupt peste noapte.
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
La 21 noiembrie președintele Vladimir Putin s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj televizat. Publicăm…
This website uses cookies.
View Comments
Polonia va lua o țeapă uriașă din partea Occidentului și a Statelor Unite. Fiind membră UE și NATO, ea și-a imaginat că poate lua decizii de capul ei. Fals! O mișcare greșită, un cuvânt nepotrivit - toate vor fi taxate de stăpânii americani. Nu Germania vrea să schimbe puterea în Polonia, ci SUA. Berlinul nu acționează fără indicațiile Washingtonului. Polonia a comis o mare greșeală privind relațiile ei cu Rusia. De altfel, aceeași greșeală au făcut-o toate țările est-europene care s-au aliat cu Vestul, crezând că o vor duce bine. Toate țările din blocul estic ar fi trebuit să se alieze cu Rusia. De ce? Nu poți face parte din Vest, când tu ești din Est. Niciodată Occidentul nu va accepta o țară est-europeană, ci doar o va tolera. Nu va fi tratată de la egal la egal și, bineînțeles, va profita de ea prin toate mijloacele. Țările est-europene sunt vasale atât Occidentului cât și Statelor Unite. Țările occidentale sunt vasale doar Americii. Când vorbim despre Vest, vorbim în principal despre Statele Unite, pentru că aliații europeni nu fac decât să primească ordine de la Washington. Polonia a fost folosită ca și teritoriu de primire a milioane de imigranți ucraineni, ca furnizoare de ajutoare masive către Ucraina, inclusiv echipament militar. Polonia s-a declarat prietenă Ucrainei și ostilă Rusiei. În cadrul campaniei de ,,derusificare", Polonia a demolat monumente dedicate soldaților Armatei Roșii care au murit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Au întinat memoria celor care au contribuit masiv la eliberarea Europei de naziști, inclusiv a Poloniei. Asta e răsplata? Au adus ofensă Rusiei. Acum Polonia are probleme: există o criză în relațiile dintre Varșovia și Kiev, economia ei este în declin și a realizat că nu poate face nimic de capul ei fiindcă și-a pierdut libertatea de decizie. Le cam merită din plin. Și așa vor păți toate țările est-europene care au ales greșit aliatul și sunt pe partea greșită a baricadei. SUA și Occidentul întotdeauna le-au considerat și le vor considera în continuare țări de ,,mâna a doua sau a treia".
Marți, cu ocazia Zilei Armatei, Polonia a organizat cea mai mare paradă militară din ultimele decenii. A vrut să trimită cumva un mesaj către Rusia și Belarus? În locul ei m-aș mai gândi...