„Un sarcasm nesănătos”. Conform versiunii general acceptate, aceste două cuvinte l-au costat locul de muncă pe ambasadorul Ucrainei la Londra, Vadim Pristaiko. Președintele Volodimir Zelenski l-a destituit din funcție pentru că i-a criticat simțul umorului.
Totul a început de la o declarație a ministrului Apărării al Marii Britanii, Ben Wallace, care, după summitul NATO, l-a acuzat pe Zelenski de nerecunoștință. În sensul că ar fi dorit să audă mai des ”mulțumesc”, că doar nu suntem Amazon.
Când președintele Ucrainei a fost rugat să comenteze acest lucru, și-a ieșit din minți. De la un campion al concursurilor de căpitani KVN (Clubul celor veseli și descurcăreți – o emisiune de distracție a televiziunii ruse – n.r.) era de așteptat măcar o reacție mai elegantă decât cea pe care a avut-o: „Cum altfel ar trebui să mulțumim? Poate ar trebui să ne trezim dimineața și să-i mulțumim ministrului. Să-mi scrie cum trebuie să mulțumim, iar eu așa îi voi mulțumi”.
Aceasta este reacție pe care, Pristaiko a definit-o mai târziu „un sarcasm nesănătos”. Într-un interviu pentru Sky News, el a estimat, totodată, că „nu ar trebui să le arătăm rușilor că între țările NATO și Ucraina ar exista o stare de încordare”.
„Rușii trebuie să știe că lucrăm împreună, iar dacă se întâmplă ceva, Ben Wallace mă poate suna și îmi poate povesti tot ce dorește”, a adăugat diplomatul. Probabil că Pristaiko, aflat la un pas de demitere, nu avea de unde să știe până unde poate ajunge răzbunarea lui Zelenski, poate chiar până la privarea lui de orice drepturi civile.
Merită însă precizat faptul că Pristoiko este unul dintre cei mai profesioniști ambasadori ai corpului diplomatic ucrainean. După lovitura de stat din 2014, acest corp diplomatic s-a degradat rapid: cadrele cu experiență au fost eliminați, locul lor fiind ocupat de o adevărată adunătură de personaje – de la naziști rurali, până la sexologi-hipnotizatori.
Emblematic în acest sens este Andrei Melnik, fost ambasador al Ucrainei în Germania și care acum este exilat în Brazilia. Un tip arogant, impertinent, care nu suportă să fie contrazis și care lasă impresia că toți sunt datori și obligați Ucrainei până la sfârșitul vieții.
Dar Pristaiko nu este așa – este inteligent și cu judecată, chiar dacă este considerat un privilegiat: chipurile ar fi intrat în Ministerul de Externe sub protecția tatălui său, nimeni altul decât adjunctul șefului Serviciului de Securitate al Ucrainei.
De mai bine de douăzeci de ani, Pristaiko lucrează cu anglo-saxoni – australieni, americani, britanici și canadieni -, precum și cu Secretariatul NATO. Conducerea Ucrainei s-a tot schimbat, dar el a rămas pe loc, fiind un tehnocrat: a rezolvat probleme concrete cu ajutorul diplomației tradiționale și nu s-a implicat în chestiuni de politică sau ideologie.
A rezistat Pristaiko, originar din regiunea Odessa, inclusiv presiunii „noilor reguli”, când misiunea ambasadorilor ucraineni a fost de a huli și de a umili tot ce era rusesc. Este extrem de dificil să-l suspectăm de simpatie față de Rusia – este un „pro-occidental” până în măduva oaselor, dar nu s-a coborât până la nivelul rusofobiei vulgare: pentru noi a fost un dușman, dar nu un golan.
Reputația l-a adus în funcția de șef al MAE la începutul președinției lui Zelenski, când comediantul de ieri încă se dădea drept un ocrotitor al păcii naționale și al restabilirii relațiilor cu Rusia, recrutând în același timp o echipă de conducere formată din „oameni noi, cu vederi neumbrite”. A existat în istoria Ucrainei o astfel de perioadă romantică. Dar a durat puțin.
Când noul președinte a decis definitiv că nu va face compromisuri în privința Donbassului și că va continua confruntarea cu Rusia, Pristaiko a fost înlocuit cu Dmitri Kuleba – prezentat oficial drept diplomat de carieră, dar care arată mai degrabă ca un angajat la o firmă de PR sau de marketing.
Prezentări creative, tehnologii informaționale, experimente de propagandă – toate acestea puteau să-i „atragă” atenția lui Zelenski asupra lui Kuleba, care încă își păstrează funcția și care nu a oferit motive de a pune la îndoială loialitatea sa personală față de șef.
Pentru că veni vorba, în disputa de la distanță dintre Zelenski și Wallace, Kuleba a luat partea șefului, spunând că Ucraina nu se supără dacă Marea Britanie devine pentru ea un „Amazon” de armament.
Ca atare, Pristaiko a plecat la Londra, iar după ce a început operațiunea militară specială, influența sa a crescut semnificativ. Marea Britanie a avut un rol aparte în conflict, astfel că rolul ambasadorului Ucrainei a devenit și el aparte – el a coordonat îndeaproape cu partea britanică problemele legate de înarmare și de pregătirea armatei ucrainene, în primul rând prin intermediul aceluiași Wallace. Trebuie să recunoaștem că acești doi oameni au reușit foarte multe: în chestiunea militarizării Ucrainei, britanicii au acționau înaintea tuturor.
Se pare însă că manierele de clovn beat demonstrate de Zelenski au îngreunat cu adevărat munca precautului Pristaiko cu britanicii riguroși, din moment ce a decis să separe interesele Ucrainei de cele ale președintelui și a luat apărarea intermediarului, adică a lui Wallace.
Cam tot atunci s-a aflat însă că Wallace pleacă din Guvern. Acest lucru a redus din valoarea lui Pristaiko în ochii superiorilor săi. Cu noul ministru britanic al Apărării va lucra, de acum înainte, un nou ambasador, iar președintele Zelenski a realizat un act de răzbunare rapidă, amintind cine este boss în Ucraina.
Este nervos. După summitul NATO, Zelenski a primit câteva „puncte negre” din partea Occidentului: i se dă de înțeles că nimeni nu este de neînlocuit, că distribuitorul de resurse occidentale în spațiul confruntării militare cu Rusia poate avea și alt nume.
Având în vedere că loialitatea Occidentului în Ucraina reprezintă cea mai importantă resursă politică, Zelenski nu-și poate permite nici cea mai mică stare de confuzie în verticala administrativă, îndoieli în privința propriei sale persoane, nici măcar o simplă critică: importantă pentru el este acum doar alinierea la lider. În caz contrar, cariera lui se va încheia mult mai repede decât și-ar fi dorit. Iar Pristaiko a fost pedepsit în mod demonstrativ.
Putea fi o poveste obișnuită despre cum un politician și egocentric a distrus un diplomat și un profesionist, dar există un „dar”: indiferent de ceea ce îl mână pe Zelenski, el este în dreptul său și cu dreptatea sa de fier. Diplomații nu pot și nu trebuie să comenteze public pe un asemenea ton vorbele rostite de șeful statului pe care îl reprezintă. Imnul, drapelul, limba, Patria, poporul, monarhul sau președintele – toate sunt dincolo de orice critică, chiar dacă președintele sau monarhul este ultimul dintre ticăloși.
Pristaiko, un diplomat profesionist, și-a depășit prerogativele și a făcut un comentariu absolut neprofesionist. În cazul lui, nu este vorba doar de cuvânt, ci de faptă. Pentru astfel de fapte da, poți fi concediat din Ministerul de Externe în aproape orice altă țară. Și este bine că sunt concediați.
În general, acest lucru protejează tradițiile diplomației clasice, împiedicând-o să se transforme în cele din urmă într-un balagan cu clovni care înjură.
Iar în acest caz concret, sunt scoși afară din conducerea ucraineană funcționari valoriși și experimentați, cu relații utile.
Dacă Zelenski i-ar schimba și pe generali cu căpitanii echipelor de Clubul KVN ar fi chiar foarte bine.
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
La 21 noiembrie președintele Vladimir Putin s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj televizat. Publicăm…
This website uses cookies.
View Comments
Despre aroganța lui Zelenski nu mai e cazul să vorbim. I s-a urcat ,,faima" la cap și se poartă ca atare. Ca și diplomat, poate că Pristaiko a făcut un comentariu neprofesionist. Deși nu este foare tânăr și lipsit de experiență (are 53 de ani), cred că prin comentariul său a încercat să mențină relațiile cu Marea Britanie pe linia de plutire. A avut rezultate bune cu britanicii în problemele legate de înarmare și de pregătirea armatei ucrainene. Zelenski l-a jignit pe Wallace, iar Pristaiko a vrut să aplaneze cumva acest moment delicat în relațiile diplomatice dintre Marea Britanie și Ucraina. Poate că de mult era vizat de Zelenski să fie înlocuit, iar acum a apărut momentul propice. Demiterea lui este o veste proastă pentru Ucraina și una bună pentru Rusia. La cât mai multe vești bune pentru Rusia!