Germania pregătește Ucraina pentru războiul subteran și în munți

În următoarele luni, germanii vor deschide în Ucraina o fabrică unde vor fi produse vehicule blindate. Potrivit unor informații indirecte, ar putea fi vorba despre un obiectiv militar din vestul țării, la granița cu România. Comunitatea de experți nu exclude posibilitatea să nu fie singurul obiectiv de acest gen care se va deschide, mai ales că țările NATO vor începe curând militarizarea treptată a Carpaților. Ce înseamnă acest lucru pentru Rusia? Un articol pe această temă, în publicația Vzgliad.

În următoarele 12 săptămâni, concernul german Rheinmetall va deschide în Ucraina o fabrică pentru producția de tancuri și altă tehnică de luptă, a anunțat postul de televiziune CNN, citând din interviu acordat de președintele companiei, Armin Papperger. Potrivit spuselor acestuia, Rheinmetall va deține întreprinderea în comun cu Ukroboronprom.

Papperger a mai spus că întreprinderea pe care o conduce îi va instrui pe militarii ucraineni cum să întrețină tancurile și altă tehnică de luptă care vor fi produse la viitoarea fabrică. Potrivit spuselor sale, ucrainenii trebuie să se ajute pe ei înșiși – este imposibil ca, în următorii 10-20 de ani ei să fie nevoiți să aștepte mereu ajutor din partea Europei sau a Statelor Unite.

Vzgliad amintește că șeful companiei Rheinmetall a anunțat încă din luna mai că intenționează să înființeze cu Ucraina întreprinderi mixte pentru a produce tancuri și armament. Ulterior, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a cerut concernului german să trimită coordonatele exacte ale viitoarei fabrici. În replică, Papperger a declarat că uzina va fi protejată de eventualele atacuri ale Forțelor Armate ale Rusiei.

Mai exact, cum intenționează germanii să-și apere întreprinderea? Cu ajutorul geografiei și al reliefului locului. Potrivit datelor canalului de resort Rîbar, de pe rețeaua Telegram, lucrările de construcție au început deja de mai bine de o lună, iar întreprinderea în sine va fi ridicată în Transcarpatia, în apropierea satului Cernotisov, practic la granița cu România.

Prin localitatea învecinată Vinogradov „trec constant coloane de camioane cu pietriș, buldozere și altă tehnică: locuitorii spun că pentru un număr atât de mare de betoniere nu există atât beton în întreaga regiune Transcarpatică”. „Înapoi se întorc remorci pline cu pământ, ceea ce înseamnă că se construiec structuri subterane de apărare împotriva atacurilor cu rachete”, adaugă autorii canalului.

„Amplasarea chiar lângă granița cu România este avantajoasă din punct de vedere logistic și din considerente de apărare: este evident că cei de la Rheinmetall speră că armata rusă nu va ataca fabrica pentru că există posibilitatea unei ratări și a izbucnirii unui scandal internațional. În favoarea acestei ipoteze vine și informația potrivit căreia într-unul dintre orașe germanii au căutat pe piața locală un translator de limba rusă”, au adăugat analiștii.

„Pe fondul unui amplu proiect de construcție cu structuri subterane și în condiții de secret total, acest lucru nu poate fi o coincidență. Presupunem, de asemenea, că într-o primă etapă fabrica se va ocupa nu de producție, ci de întreținerea vehiculelor blindate, în încercarea de a rezolva problema parcului echipamentelor occidentale furnizate armatei ucrainene”, admit autorii.

Un punct de vedere similar este avansat și de Alexei Vasiliev, autorul canalului „Russki injiner” de pe rețeaua Telegram. „După toate probabilitățile, va fi o uzină de reparații, destinată întreținerii tehnicii blindate occidentale, pentru a nu o căra la reparat până în Germania. În ceea ce privește amplasarea fabricii la trecerea dintre frontiere, este un cuvânt nou în metodologia de utilizare a scutului uman”, a adăugat Vasiliev.

Explorarea militară a Carpaților

Experții sunt de părere, totodată, că ridicarea întreprinderii militare a Rheinmetall, indiferent de destinația acesteia, este doar o primă încercare și prologul pentru o amplă dezvoltare a celei mai bogate moșteniri militare și de infrastructură care s-a păstrat în vestul Ucrainei, în limitele fostului district militar sovietic Prikarpatie.

În componența districtului intrau, în totalitate sau parțial, regiunile Volîn, Rovno, Jitomir, Vinnița, Hmelnițki, Ternopol, Lvov, Ivano-Frankovsk, Cernăuți și Transcarpatia. Nucleul districtului era situat în Volîna, Galitcina, Bucovina și Transcarpatia. Astăzi, aceste regiuni fac parte din comandamentul operațional „Vest” al Forțelor Terestre ale armatei Ucrainei.

Pe teritoriul districtului s-a păstrat destulă infrastructură subterană și de comunicații, pregătită de specialiștii sovietici în caz de război nuclear. Printre acestea se numără renumita bază subterană Deliatin, din regiunea Ivano-Frankovsk, cunoscută sub numele de „Obiectul 711” sau „Ivano-Frankovsk-16”. În acest loc erau întreținute focoasele nucleare pentru rachetele strategice, tactice și intercontinentale desfășurate și gata oricând să acționeze de la Moldova și Transcarpatia până la Marea Neagră.

Aceste depozite echipate cu sisteme de apărare antinucleară se află în zonă montană, adânc săpate sub pământ. La începutul anilor ’90, armele nucleare au fost evacuate în Rusia, dar infrastructura în sine a fost păstrată și este încă folosită de ucraineni în interes propriu. Și pentru că veni vorba, Deliatin a ajutat și Forțele Armate ale Rusiei în cadrul operațiunii miltare speciale: Rusia a fost prima din lume care a folosit arme hipersonice în condiții de luptă împotriva unor obiective locale.

Baza subterana ”Oghab-44” din Iran, unde sunt adăpostite avioane de vânătoare cu rachete de croazieră, precum și drone. Locația bazei se ține în secret/ Foto: imp-navigator.livejournal.com

În plus, trebuie să se țină cont și de infrastructura nu la fel de înfricoșătoare, dar nu mai puțin periculoasă pe care au ridicat-o, în Carpați, neonaziștii și teroriștii vest-ucraineni din OUN-UPA (Organizația Naționaliștilor Ucraineni – Armata Insurecțională Ucraineană, n.r.) Un amplu sistem de ascunzători, tuneluri și ceva pe care locuitorii din Galiția l-au botezat ”Krîivka” – un fel de cazemate bine mascate.

Potrivit unor surse, la timpul lor, banderoviștii au proiectat mai mult de zece mii de ascunzători pentru vehicule, tunuri, mortiere, muniții, tipografii, ateliere de cusut și așa mai departe. Această infrastructură le-a permis să existe ca formațiune militară mai mult de zece ani: de la sfârșitul Marelui Război pentru Apărarea Patriei până la mijlocul anilor ’50.

Cu alte cuvinte, Munții Carpați reprezintă o zonă geografică specifică și care, ajustată la peisaj, istorie, cultură și particularitățile grupurilor etnice locale, poate fi folosită de inamic pentru o luptă pe termen lung în diferite feluri: de la un hub logistic pentru sprijinirea sabotorilor și teroriștilor până la o fortificație gigantică de nivel macro în cazul în care Forțele Armate ale Rusiei vor considera vreodată necesar să se deplaseze mai la vest de faimosul râu Zbruci.

În special la Mariupol, inamicul s-a apărat cu ajutorul comunicațiilor întreprinderilor locale. În Artiomovsk și Soledar, trupele ucrainene au folosit minele de sare și teritoriul unei fabrici de vinuri spumante pentru a se apăra de înaintarea trupelor rusești”, a explicat expertul militar Vasili Dandîkin.

„Utilizarea comunicațiilor subterane pentru operațiunile de luptă are ca scop atingerea mai multor obiective. Este vorba, în primul rând, de a întârzia înaintarea inamicului. În al doilea rând, de a ascunde obiective importante de ochii inamicului. În al treilea rând, de a apăra infrastructura de posibile atacuri”, a subliniat interlocutorul.

„Însuși faptul că inamicul încearcă să-și amplaseze infrastructura sub pământ vorbește despre prioritatea unor astfel de obiective pentru trupele noastre aerospațiale. Trupele noastre pot distruge astfel de structuri fortificate. În acest scop sunt folosite rachete hipersonice, bombe aeriene grele, obuze speciale de artilerie, precum și sisteme grele termobarice”, a explicat Dandîkin.

„În ceea ce privește construcția de uzine subterane – este un proces destul de costisitor și de lungă durată. În plus, structura obiectivului este dificil de ascuns. Pământul excavat trebuie dus undeva, materialele de construcție trebuie aduse într-un fel sau altul, iar toate acestea se văd cu ajutorul aparatelor de recunoaștere aeriană și al sateliților”, a adăugat expertul militar Konstantin Sivkov.

„De aceea, singurele metode de apărare pentru infrastructura subterană sunt consolidarea acesteia prin intermediul comunicațiilor inginerești, precum și prin amplasarea lor în apropierea mijloacelor de apărare aeriană. Armata noastră poate lupta împotriva unor astfel de structuri cu ajutorul bombelor de aviațe (FAB), precum și cu al rachetelor hipersonice”, a subliniat el.

„Istoria cunoaște deja exemple de amplasare a infrastructurii militare în subteran. În Ucraina, ei pot face același lucru. Este destul de probabil ca acolo să fie amplasată o întreprindere de reparații a tehnicii de luptă, deoarece defectarea echipamentelor de luptă livrate din străinătate reprezintă una dintre principalele probleme ale armatei Ucrainei”, a declarat expertul militar Vadim Koziulin, șeful Centrului IAMP din cadrul Academiei Diplomatice a MAE rus.

„Dar construirea unei infrastructuri subterane ridică o serie de probleme. Lucrările inginerești de mare anvergură de acest tip sunt foarte greu de ascuns. În consecință, structurile sunt detectate și devin țintă legitimă pentru atacurile forțelor noastre aerospațiale. Iar armata noastră dispune de modalități de distrugere a obiectivelor fortificate, de exemplu, bombe de perforare a betonului sau muniții cu explozie volumetrică”, a menționat expertul.

„De asemenea, trebuie să ne așteptăm ca inamicul să folosească structurile subterane deja existente pentru desfășurarea de operațiuni de luptă. Acest lucru este relevant în special pentru întreprinderile industriale cu infrastructură ascunsă dezvoltată. Acolo, armata ucraineană se poate ascunde de atacuri, se poate deplasa în secret, poate, totodată, să păstreze muniție”, a subliniat el.

La rândul său, expertul militar Alexandr Bartoș consideră că inamicul va miza mai degrabă pe amplasarea sub pământ a depozitelor decât a întreprinderilor, deși „unele elemente pentru producția de echipamente și repararea acestora pot fi într-adevăr amplasate acolo”. „Tot sub pământ pot fi situate hangare pentru avioane, dar nu are sens să se construiască acolo o pistă de aterizare”, a adăugat el.

„În general, Ucraina poate folosi structurile subterane pentru a întârzia trupele noastre sau pentru a plasa o parte din producție. Cu toate acestea, autoritățile țării nu vor construi aceste facilități în masă. Vor folosi pe cele care sunt deja disponibile. Din fericire, armata noastră dispune de mijloace pentru a lupta împotriva inamicului îngropat, de exemplu, cu rachete ”Kinjal””, a concluzionat Bartoș.