Armata Ucrainei are de gând să arunce în aer Centrala Nucleară Zaporojie. Va fi sau nu un al doilea Cernobîl?

De unde a început totul?

Cu puțin timp înainte ca isteria nucleară să izbucnească în Ucraina, șeful Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (GUR), Kirill Budanov, a ieșit la rampă cu o declarație bizară. El a anunțat că Rusia ar plănui, chipurile, să arunce în aer bazinul de răcire de unde pompe puternice extrag apă pentru Centrala de la Zaporojie. Există însă un detaliu esențial: potrivit publicației Voennaia hronika, apa din bazinul de răcire ajunge la centrală numai când reactoarele energetice sunt active și funcționează.

Cum funcționează răcirea centralei?

Reactoarele VVER-1000 au două circuite de răcire independente. Unul extern, unde apa ajunge din bazinul tehnic de răcire și unul intern, ce folosește apă purificată, așa-numitul condensat pur. Apa din bazin trece prin condensatorul turbinei și răcește circuitul intern, dar ce rost ar avea folosirea acestui bazin (și, prin urmare, aruncarea lui în aer), din moment ce toate cele șase reactoare nucleare ale centrale sunt oprite. Chiar dacă armata ucraineană intenționează să arunce în aer bazinul propriu-zis, reactoarele oprite vor fi răcite de sistemul intern de răcire.

Ce s-ar întâmpla dacă armata Ucrainei ar lovi reactoarele energetice?

Nu ar urma o explozie similară celei de la Cernobîl. Reactoarele Centralei Zaporojie sunt oprite în momentul de față. Chiar dacă reactorul ar funcționa la capacitate maximă, în cel mai rău caz s-ar produce o depresurizare și s-ar activa sistemul de protecție. Un reactor oprit este și mai sigur din acest punct de vedere. Dacă armata Ucrainei și-a propus să realizeze un „scenariu Fukushima”, atacând nu reactoarele în sine, ci rețelele de alimentare cu energie electrică, pentru situația unei pene totale de curent există generatoare diesel puternice care pot pune în mișcare pompele pentru răcirea reactoarelor.

Ce altceva mai reprezintă un pericol în cazul unui atac al armatei ucrainene?

Cu mult timp înainte de declarația lui Budanov, Forțele Armate ale Ucrainei au lansat mai multe obuze de 155 mm asupra teritoriului centralei. Fragmentele unuia dintre ele au fost găsite în bazinul cu stropire al centralei. Acest bazin face parte din sistemul de răcire al centralei, iar dacă este distrus, reactoarele vor trebui răcite conform schemei de rezervă. Pe teritoriul centralei nucleare este depozitat, de asemenea, combustibil nuclear uzat. Barele de combustibil – elemente de combustie – sunt adesea depozitate în bazine speciale pentru ca apa să absoarbă căldură, dar Centrala de la Zaporojie este dotată cu un sistem de depozitare uscată în aer liber a combustibilului nuclear uzat.

Dacă distrugerea reactoarelor nuclare nu are sens, care ar fi scopul?

Este de presupus că armata Ucrainei poate lansa un atac doar în cazul în care va avea nevoie nu de o catastrofă nucleară reală, ci de o simulare a acesteia. În acest scop, o parte din combustibilul nuclear uzat poate fi aruncat în aer (o ”bombă murdară”) chiar deasupra teritoriului centralei nucleare. O astfel de explozie ar provoca contaminarea solului și a teritoriului, dar nu s-ar obține o explozie de amploarea celei de la Cernobîl. Principalele elemente de contaminare radioactivă s-ar răspândi pe o distanță de 3-10 km, în funcție de puterea vântului și de eventualele precipitații.

De ce armata Ucrainei plănuiește, în general, să arunce în aer centrala?

Potrivit uneia dintre versiuni, o explozie la Centrala de la Zaporojie este necesară pentru a forța trupele rusești să se retragă din teritoriile ocupate în timpul operațiunii militare speciale. Potrivit unei alte versiuni, o explozie la Centrala Nucleară Zaporojie ar putea fi realizată de teama unei scurgeri de tehnologie americană. La Centrala de la Zaporojie au fost folosite bare de combustibil americane Westinghouse. Dacă această tehnologie ajunge în mâinile Rusiei sau ale altor puteri, precum China sau India, ar putea începe o cursă energetică, pe care SUA ar putea să nu o câștige din cauza specificului politic și economic al lumii actuale și pentru că numărul de reactoare nucleare s-ar putea dubla până în 2050. În acest caz, lumea s-ar confrunta cu o penurie de uraniu, principalul combustibil pentru elementele de combustie ale centralelor nucleare.

(Voiennaia hronika)