Corneliu Vlad: O nouă polaritate mondială: “Casa dușmanilor” și „Casa partenerilor” (I)

Corneliu VLAD

Stimulați de Noul Concept de politică externă al Rusiei, lansat la 31 martie, analiștii ruși aprofundează dezbaterea despre configurația vieții internaționale a momentului, de război rece/fierbinte (cum o numesc unii autori) și încearcă să definească noile componente ale forțelor mondiale în confruntare care structurează noua polaritate a cadrului geopolitic planetar.

Majoritatea politologilor rusi, dar și aprecieri oficiale vorbesc, explicit sau implicit, de o bipolaritate configurată de Occidentul Colectiv și Majoritatea Mondială. Pornind de aici, renumitul comentator politic Dmitri Trenin detaliază structura acestor doua componente și obiectivele lor.

Tabăra occidentală, pe care Trenin o numește Casa dușmanilor, ca urmare a „reacției vehemente, uniforme și masive a Occidentului colectiv la operațiunea militară specială rusă din Ucraina și a implicării crescânde și tot mai profunde a NATO în război”, grupează Statele Unite, cu aliatul său anglo-saxon și țările Europei, care sunt, pentru prima dată, văzute oficial la Moscova ca sateliți ai Americii.

Acest grup numără câteva zeci de țări pe care MAE rus le-a desemnat oficial drept „neprietenoase”. Dar – subliniază Trenin, președintele Putin a nuanțat că „neprietenia” se referă la actualele politicile occidentale mai degrabă decât la țările respective ca atare, iar Conceptul de politică externă lasă ușa deschisă pentru o relație pașnică, bazată pe interese comune cu America și cu Europa, dar într-un viitor îndepărtat.

O normalitate în relațiile ruso-occidentale, apreciază Trenin, nu este de așteptat să apară în viitorul apropiat sau chiar pe termen mediu. În următorii 10-15-20, Rusia va cunoaște o perioadă de război hibrid, care s-ar putea extinde dincolo de Ucraina și ar putea escalada peste nivelul convențional.

Prelungirea operațiunii militare speciale din Ucraina a ridicat miza confruntării la maximum. Iar războiul din Ucraina este doar o dimensiune a conflictului, care se desfășoară înverșunat și în domeniile economic, financiar, informațional, infrastructurii, psihologic etc. In viitorul previzibil, războiul va rămâne probabil principala formă de interacțiune între Rusia și Occident. Pentru Moscova, Statele Unite și aliații lor rămân adversari pe termen lung.

Pentru Rusia, apreciază Trenin, acest conflict este existențial: dacă l-ar pierde, și-ar pierde nu numai statutul de mare putere, ci, de facto, chiar suveranitatea. Unii se tem că Rusia ar putea fi chiar dezmembrată pentru a fi gestionată din exterior. Și consideră că situația nu este mai puțin gravă decât în 1941, când Hitler a invadat URSS sau în 1917, când revoluția a dus la un război civil sângeros.

De aceea, Statele Unite sunt convinse că Moscova va face totul pentru a-și apăra poziția globală și că revenirea în forță a Rusiei pe scena internațională este o provocare.

Conflictul din Ucraina, de fapt dintre și între Rusia și Occident, este doar o parte dintr-un proces mult mai larg care precipită o schimbare în ordinea mondială – spune Trenin – care are ca miza lichidarea hegemoniei globale a SUA de după războiul rece și a dominației occidentale în afacerile mondiale timp de cinci secole. Administrația Trump a numit această turbulență geopolitică globală o competiție a marilor puteri, iar Administrația Biden, un conflict între democrație și autoritarism.

Moscova, însă, vede aici o tranziție accelerată a centrului economic, tehnologic și militar al lumii din Atlanticul de Nord către Eurasia. Translarea către Est a centrului de putere al lumii, după o jumătate de mileniu, va încheia un capitol de istorie universală, iar Rusia este o parte a acțiunii care impulsionează schimbarea.

„Dacă Rusia ar eșua în acea transformare, consecințele ar fi cumplite – și nu numai pentru Rusia– avertizează Trenin. Dar dacă va reuși, Majoritatea Mondială va beneficia prin Rusia de un membru cu experiență și mult mai capabil, gata să conlucreze pentru un nou echilibru internațional”.