Din însemnările astrologului Sergiu Bălan: 60 de ani de la zborul ”Pescăruşului” în Cosmos

 Anul acesta, la 16 iunie, celebrăm 60 de ani de la primul zbor al unei femei în Cosmos. Protagonista acestui eveniment de excepție (la data respectivă) este Valentina Vladimirovna Tereşkova.

Acum, să transformăm un complex ”Energhia-Buran” într-o maşină a timpului… Suntem la începutul anilor ’60. Serghei Koroliov, fondatorul programului spațial sovietic, expert  în materie de rachete şi proiectant de geniu, înființase 3 grupuri de proiectare – pentru sateliți de comunicare, pentru zboruri spațiale cu cosmonauți la bord şi pentru roboți spațiali.

La 12 aprilie 1961, Iura Gagarin deschide calea omului către Cosmos cu nava Vostok-1, iar la 6 august, Gherman Titov devine primul om care doarme în spațiul cosmic, petrecând peste 25 de ore la bordul navei Vostok-2. Koroliov, un vizionar, începe să se gândească deja la echipaje, ba chiar la echipaje mixte, adică bărbați şi femei. În spațiul cosmic.

De aici până la punerea în practică a ideii nu a fost decât un pas. Evident, pentru început trebuia trimisă în Cosmos o femeie, înțelegerea comportamentului organismului feminin în condițiile extrateriene fiind de o importanță vitală. Da, fiziologia umană este aceeaşi (în linii mari) la ambele sexe, dar organismul femeii are oarece particularități, cum ar fi, spre exemplu, faptul că este pregătit pentru gestație şi naştere. Aceasta înseamnă că femeia are o garnitură hormonală diferită, deci este important să se ştie cum anume ”funcționează” o femeie în spațiul cosmic.

Începe recrutarea, după criterii stricte; vârsta până în 30 de ani, greutatea – maxim 70 kg., înălțime – 1,70. Desigur, o sănătate excelentă şi experiență în paraşutism. Dintre sutele de candidate, la 16 februarie 1962, sunt selectate cinci pentru zborul spațial şi aici intră în scenă Valentina Tereşkova, cea mai tânără dintre toate.

Născută la 6 martie 1937, în regiunea Iaroslavl, Valia Tereşkova făcea paraşutism din 1959, fiind angajata unei fabrici de textile. Rezultatele foarte bune obținute la concursurile de paraşutism au făcut-o eligibilă pentru zborul cosmic, deşi ea nu se gândise la aşa ceva. Pregătirea celor cinci femei a fost la aceeaşi parametri cu cea a bărbaților, inclusiv instrucția militară. Corpul lor a trebuit să se adapteze vibrațiilor intense, condițiilor de imponderabilitate, supraviețuirii în condiții extreme; în plus, cunoaşterea perfectă a navei spațiale şi, poate cel mai dificil test, şederea într-o cameră perfect izolată fonic – ”camera surdă”, fără nici un contact interuman, timp de zece zile – ăsta da, test pentru nervi! Tereşkcova a început să studieze inclusiv la Academia de Inginerie a Forțelor Aeriene ”Jukovski”; anterior, ea absolvise Şcoala Tehnică de Industrie Uşoară din Iaroslavl.

Dintre cele cinci femei alese, au rămas trei – Valentina Tereşkova, Valentina Ponomariova şi Irina Soloviova. Iuri Gagarin a fost cel care a optat pentru Tereşkova, argumentând că este de preferat o femeie singură, având în vedere dificultatea şi riscul aferent misiunii (Ponomariova era căsătorită şi avea doi copii); tot el a ales şi indicativul pentru apel, ”Ceaika” – ”Pescăruşul”.

La 16 iunie 1963, Valentina Tereşkova, aflată la bordul navei Vostok-6, rosteşte: ” Эй! Небо! Сними шляпу!” – ”Hei! Cer! Scoate-ți pălăria!”, un vers din Maiakovski (poemul ”Nor în pantaloni”), plecând de pe Baikonur spre stele. Pe orbită s-a aflat simultan Vostok- 5, lansat la 14 iunie, navă condusă de Valeri Bîkovski (el a stat cinci zile pe orbită). Rostul acestui tandem a fost experimentarea comunicării radio între cele două nave şi cu Pământul, coordonarea unor acțiuni şi compararea rezultatelor.

Valentina a înconjurat Pământul de 48 de ori, petrecând 71 de ore în spațiu, timp în care a ținut un jurnal de bord şi a fotografiat orizontul (fotografiile respective au fost folosite ulterior la detectarea straturilor de aerosoli din atmosferă). A aterizat la 19 iunie, în Altai, fiind prima femeie care a ajuns în spațiul cosmic şi rămânând, până la ora actuală, singura femeie din lume care a zburat singură în Cosmos. La recepția oferită de Hruşciov, la Kremlin, acesta a remarcat că: ”zborul ei a durat mai mult decât timpul pe care l-au petrecut în spațiu toți cosmonauții americani, laolaltă”.

Valentina Tereşkova este nativ Peşti (ca şi Iura Gagarin), deci nu ne miră că cei doi s-au adaptat foarte bine la oceanul cosmic. Este născută în cea de-a 24-a zi lunară, fiind înclinată către a pune în practică propriile-i credințe; energiile zilei îi fac un mare cadou şi anume ştiința de a şti când să acționeze şi când nu. Ultimul pătrar lunar este o perioadă de trecere de la vechi la nou, ceea ce explică disponibilitatea interioară a Valentinei pentru un astfel de demers.

Cuadratura Soarelui cu Kiron i-a creat (la nivel interior) sentimentul că are o misiune importantă, că trebuie să facă oarece deosebit. Poate că Valia nu a conştientizat acest lucru, dar el s-a manifestat. Sextilul Soarelui cu Jupiter i-a oferit şansa de a reuşi, de a reveni cu bine pe pământ.

Luna în Săgetător o ajută să facă față unei ”plimbări” atât de lungi, să-şi păstreze optimismul şi să fie interesată de explorare, de experiment, iar Mercur în Vărsător îi structurează mintea pentru tehnica modernă – Vărsătorul patronează şi zborul cosmic – și i-a furnizat abilități de comunicare; faptul că Valentina comunica lejer şi era foarte degajată a constituit un punct în plus pentru ea, avându-se în vedere că, după zbor, va trebui să facă față unei avalanşe de reporteri din toate colțurile lumii. Cu Venus în Berbec și Marte în Scorpion vorbim despre o luptătoare, un om rezistent fizic şi robust psihic – Marte face trigon cu Saturn, aspect care o disciplinează, o face să muncească din greu, să aibă determinare şi să se adapteze condițiilor dificile, dar şi un alt trigon cu Pluton. Acesta este cheia reuşitei misiunii din punct de vedere psihologic, Valentina fiind un om care nu fuge de sine şi se analizează, ajungând să se cunoască foarte bine. Nu putem încheia acest foarte sumar portret astrologic fără să specificăm spiritul de sacrificiu specific Peştilor, asumarea de care aceşti nativi dau dovadă (în condițiile în care manifestă virtuțile zodiei) – Valia Tereşkova ştia foarte bine că misiunea se putea încheia şi altminteri.

Suprapunerea tranzitului zilei de 16 iunie 1963 peste harta astrală a Valentinei este splendidă – Axa Destinului tocmai a trecut din Peşti în Vărsător, iar Nodul Sud Lunar face conjuncție cu Mercur din astrograma nativei. Misiune îndeplinită, se poate spune, chiar dacă zburdalnicul astru semnifică călătoriile pe distanțe scurte. Da, dar este în Vărsător, care deschide orizonturile! Şi, dacă ne gândim la imensitatea spațiului cosmic, o deplasare până la orbita terestră chiar este o călătorie scurtă. Mai mult, Tereşkova are Uranus (stăpânul Vărsătorului) în casa a III-a patronată de Mercur, deci era în nota firescului pentru ea să meargă în spațiu sau, dacă vreți, să facă o călătorie cu un mijloc de transport ceva mai aparte, nu foarte la îndemâna oricui – o navă spațială. Deşi, pe lângă Uranus este temuta stea Hamal, care putea complica neaşteptat lucrurile. În ziua respectivă, Venus în tranzit a funcționat protector.

Jupiter făcuse conjuncție cu poziția natală în Capricorn, deschizând calea către ani de prim-plan (Jupiter natal în Capricorn predispune la activitatea politică susținută pe care Valentina Tereşkova o are, în calitate de deputat în Duma de Stat Rusă) şi de celebritate (casa a XI-a).

Dacă francezii l-ar fi luat în serios pe Jules Verne, ar fi putut fi primii în spațiu. Ruşii l-au luat foarte în serios pe Konstantin Țiolkovski, cel care, la fine de secol XIX şi început de secol XX vorbea, scria şi făcea cercetări despre deplasarea în spațiu, rachete, orbită geostaționară, tunel aerodinamic, combustibili lichizi pentru rachete, stații orbitale, costume spațiale, cercetarea altor planete şi multe altele. Este unul dintre motivele pentru care ruşii au realizările pe care le au în acest domeniu, pe lângă geniul tehnic (şi nu numai) pe care l-au tot demonstrat.

Toată lumea ştie că Iuri Gagarin, un rus, a fost primul om care a zburat în spațiu! Şi că prima ființă care a ajuns în spațiul cosmic, celebra cățeluşă Laika, este tot din Rusia, ca şi satelitul la bordul căruia a fost. Să nu le uităm pe Belka şi Strelka, primele ființe care au făcut un zbor spațial orbitar cu Sputnik-5, întorcându-se vii pe Pământ – lansare la 19 august 1960.

Calea către spațiu a fost deschisă în 1957, cu racheta R-7 proiectată de genialul Korolev, inspirat de cercetările lui Țiolkovski; la 4 octombrie, acelaşi an, a fost lansat Sputnik, primul satelit. Primii sateliți fotografici, Zenit-2, sunt tot de producție rusească.

Primul vehicul spațial care a atins satelitul natural al Pământului este rusesc, Luna-2 (13 septembrie 1959), iar Luna-3 fotografiază pentru prima dată fața nevăzută a Lunii. Şi tot un vehicul din seria Luna, Luna-9, a aselenizat pentru prima dată, în deplină siguranță. Luna-10 se plasează pe orbita Lunii, tot în premieră.

În 1967, o sondă spațială rusească, Venera-4, recepționează pentru prima oară date despre un alt corp ceresc (planeta Venus), iar în 1968, stația spațială interplanetară Zond-5, cu ființe vii la bord (țestoase), face o rotație completă în jurul Lunii şi se întoarce pe Pământ după 7 zile, cu țestoasele vii. Marte a fost atinsă în premieră tot de o sondă rusească, Mars-2.

În anul 1964, nava rusească Voshod-1 intră pe orbita circumterestră cu un echipaj de trei oameni, fără costume spațiale; la 18 martie 1965 este lansată misiunea Voshod-2, iar Alexei Leonov este omul care iese pentru prima dată în spațiul cosmic. În 1984, Svetlana Savițkaia devine prima femeie cosmonaut care iese în spațiul cosmic şi nu doar atât – ea a şi testat un aparat universal manual pentru tăierea, sudarea, lipirea şi pulverizarea metalelor în condițiile spațiului cosmic.

A fi primul este o chestie de genă, iar cu genetica nu te pui niciodată!

Ultima oră:

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat decretul de decorare cu Ordinul Gagarin a primei femei din lume care a zburat în spațiul cosmic, Valentina Tereșkova, transmite TASS. Distincția a fost instituită de șeful statului la sfârșitul lunii mai, Tereșkova devenind primul deținător al ordinului.

După cum se precizează în decret, ordinul a fost acordat pentru merite deosebite în explorarea spațiului cosmic, pentru curajul și dăruirea demonstrate în timpul istoricului zbor pilotat, pentru activitățile publice și internaționale desfășurate de prima femeie cosmonaut. Decretul a fost semnat cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la zborul Valentinei Tereșkova.