Corneliu VLAD
Iar bancherul rus a făcut șocanta afirmație într-o conferință de presă în care a afirmat că sfârșitul supremației dolarului american este iminentă.
„Era istorică lungă a dominației dolarului american se apropie de sfârșit”, a detaliat Kostin. Statele Unite și Uniunea Europeană, a spus el, vor pierde cu acțiunile lor de a îngheța sute de miliarde de dolari din activele suverane rusești, pentru că tot mai multe țări trec la decontarea plăților în alte monede decât cele americane și euro, iar China se îndreapta către eliminarea restricției valutare.
„Cred că a venit momentul când China va elimina treptat restricțiile valutare, a spus Kostin. China înțelege că nu va deveni puterea economică mondială numărul 1 dacă își păstrează yuanul ca monedă neconvertibilă”. Iar VTB, a mai informat el presa, are de gând să recurgă la yuan în acordurile cu țări terțe.
Occidentul a eșuat în încercarea de a îngenunchea Rusia în contextul crizei ucrainene, iar pe măsură ce yuanul chinezesc crește, se produc schimbări radicale în economia mondială, care subminează globalizarea în acest moment, în care China a preluat rolul unei puteri economice globale de top.
Dolarul american, estimează experții occidentali, care a dominat de la începutul secolului al XX-lea, când a depășit lira sterlină ca monedă de rezervă mondială, este pe cale să piardă supremația mondială.
Este un fapt fără precedent, iar lumea nu este pregătită pentru acest șoc geopolitic.
Are însă șanse această imensa provocare, care ar avea implicații planetare mult dincolo de domeniul monetar-financiar al lumii? Pentru răspuns, trebuie apelat la noul raport de forțe care se prefigurează pe eșichierul geopolitic mondial.
De câteva vreme, politologii ruși vorbesc de un nou clivaj la scară globală, diferit de cel din timpul războiul rece canonic. Lumea tinde să se polarizeze din nou, dar între ceea ce comentatorii de la Moscova numesc Occidentul Colectiv și Majoritatea Mondială.
Iar banul, nervus rerum gerendarum, adică banul ca nerv ce mișcă toate lucrurile, le întărește aprecierea.
Majoritatea Mondială poate fi echivalată cu statele reunite în BRICS+, adică Brazilia, Rusia, India, China, și Africa de Sud, cărora li se alătură mereu alte state.
Opt state au solicitat oficial aderarea și alte 17 și-au exprimat interesul de a adera. Cei opt solicitanți sunt Algeria, Argentina, Bahrain, Egipt, Indonezia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Cele 17 țări care și-au exprimat interesul sunt Afganistan, Bangladesh, Belarus, Kazahstan, Mexic, Nicaragua, Nigeria, Pakistan, Senegal, Sudan, Siria, Thailanda, Tunisia, Turcia, Uruguay, Venezuela și Zimbabwe.
Și, cum a întrebat previzionar Eminescu, „De ce uitaţi că-n voi e şi număr şi putere?”
Arabia Saudită și Rusia sunt doi dintre cei mai mari producători de energie din lume și se coordonează (SUA este al treilea membru al marilor puteri energetice).
Rusia, China, Brazilia și India sunt patru dintre primele șapte state din lume ca suprafața, ele dețin 30% din uscatul și resursele naturale aferente.
Aproape 50% din producția mondială de grâu și orez și 15% din rezervele mondiale de aur se află în statele BRICS.
China, India, Brazilia și Rusia sunt patru dintre cele nouă țări cu cea mai mare populație de pe planetă, cu o populație insumată de 3,2 miliarde de oameni sau 40% din populația Pământului.
China, India, Brazilia, Rusia și Arabia Saudită au un PIB combinat de 29 de trilioane de dolari sau 28% din PIB-ul global nominal. La paritatea puterii de cumpărare a PIB-ul, ponderea BRICS este de peste 54%. Rusia și China au două dintre cele mai mari trei arsenale nucleare din lume (celălalt lider sunt SUA).
Prin populație, suprafață, producția de energie, PIB, producția de alimente și arme nucleare – BRICS este o alternativă substanțială și credibilă la hegemonia occidentală.
Așadar, acționând împreună, BRICS devine un pol al unei noi lumi multipolare sau chiar bipolare. Majoritatea Mondială există, iar involuția dolarului o confirmă. Și o nouă monedă BRICS+ ar accelera dispariția dolarului ca principală monedă de rezervă din lume.
Discursul lui Serghei Lavrov, ministrul afacerilor Externe al Federației Ruse, în cadrul conferinței de presă…
Președinția poloneză a Uniunii Europene a început prost, ea trebuie ”încălzită la microunde” pentru a…
Decodificarea cutiilor negre ale avionului Azerbaijan Airlines (AZAL) nu confirmă unele dintre concluziile preliminare prezentate…
Nikolai Patrușev/ Foto: RIA Novosti Ucraina își poate înceta existența ca stat în 2025, a…
Fostul cancelar german Angela Merkel și fostul președinte francez Francois Hollande (în imagine) au ignorat…
Fostul europarlamentar irlandez Mick Wallace i-a cerut liderului regimului de la Kiev, Volodimir Zelenski, să…
This website uses cookies.
View Comments
În primul rând, sancțiunile impuse ar fi trebuit să distrugă sectorul financiar din Rusia. Dar nu s-a întâmplat așa, nu s-a produs nici o criză bancară în Rusia. În schimb, au dat faliment Silicon Valley Bank (în SUA) și Credit Suisse (în Elveția). Băncile din Rusia nu au falimentat, iar rubla a devenit mai puternică. Băncile din Rusia sunt protejate de stat, iar banca centrală a muncit foarte mult în ultimii ani pentru a face ,,curățenie" în sistemul financiar. Acesta e motivul pentru care băncile din Rusia au supraviețuit sancțiunilor și sunt în siguranță. Rusia a făcut un lucru inteligent cu băncile în perioada anterioară sancțiunilor și asta înseamnă că cineva de acolo a făcut ceea ce trebuia.
Dolarul, ca și SUA, este pe o pantă în cădere. Președintele Xi Jinping a declarat la Summitul dintre China și Consiliul de Cooperare al Golfului că ,,Platforma Bursei petrolului și gazelor de la Shanghai va fi utilizată pentru tranzacțiile în yuani". Astfel că plata petrolului în yuani va reduce puterea dolarului, dar va provoca și o inflație în Occident (din cauza dependenței de materii prime). Valutele puternice (ex. dolarul) vor avea o putere mai mică, iar puterea cea mai mare va fi cea a materiilor prime. Mai trebuie ținut cont și de faptul că alta era abordarea președintelui Roosevelt în relația sa cu regele Abdul Aziz Ibn Saud și alta e cea pe care o are acum Xi Jinping față de Arabia Saudită. Atunci, Orientul Mijlociu abia începuse să se dezvolte, iar SUA și Occidentul și-au asigurat petrolul din statele arabe în schimbul livrării de arme, dar și al asigurării unor venituri stabile pentru acele monarhii. Astăzi, e cu totul altceva. Pe lângă respectul arătat acestei regiuni, Xi Jinping asigură investiții și cooperare în sectoarele strategice ale economiei. A trecut vremea petrolului contra armelor, acum e timpul petrolului contra dezvoltării (uzine, slujbe). China este cel mai mare client pentru petrolul din țările Consiliului de Cooperare al Golfului și va dori să plătească în yuani, ceea ce va duce la începutul ,,petroyuanului". Pe de altă parte, Rusia vinde petrol în China contra yuani, în India contra dirhami. Începând cu 2025, China le cere țărilor din Golf să utilizeze bursa din Shanghai pentru a vinde petrol în China contra yuani. Și uite așa începe apusul petrodolarului. Țările unite în BRICS au format o mare putere. La un summit BRICS din iunie 2022, președintele Putin a spus că ,,se lucrează la crearea unei valute de rezervă internaționale, bazată pe monedele noastre naționale". Alături de dolar, probabil că și lira sterlină și euro vor avea aceeași soartă.