Țările CSI s-au înțeles în privința comerțului liber cu servicii

Acordul privind comerțul liber cu servicii și realizarea de investiții în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI), despre care se discută de mai bine de un deceniu, a fost semnat, joi, la Soci, de prim-miniștrii țărilor membre. Esența acordului constă în simplificarea accesului la piața serviciilor și a condițiilor de lucru pentru mediul de afaceri, în completare la acordul deja existent privind comerțul liber cu mărfuri. Se estimează că transpunerea în practică a prevederilor acestui acord va permite, pe termen scurt, creșterea schimburilor de mărfuri cu 1,1%, iar a comerțul reciproc cu servicii – cu 8%.

Esența acordului este garantarea accesului pe piețele de servicii prin obligații asumate de unele sau altele dintre țările semnatare de a furniza servicii sau de a renunța la diferite restricții în diferite domenii – este vorba, în special, în domeniul finanțelor, al transporturilor, construcțiilor, consultanței, educație și sănătate, turism -, ca o extindere a acordui deja existent privind o zonă de comerț liber (și fără taxe vamale) cu mărfuri.

Pe lângă garantarea accesului la piețele țărilor membre, acordul prevede și relaxarea condițiilor de activitate pentru mediul de afaceri în domeniul industriei și agriculturii, a precizat șeful Ministerului rus al Economiei, Maxim Reșetnikov.

Pentru investitorii din țările participante la acord, condițiile de muncă „nu vor fi mai proaste decât cele care se aplică antreprenorilor locali sau investitorilor din terțe țări”. Potrivit ministrului, excepție o vor face sectoarele sensibile, a căror listă a fost stabilită de țări. De exemplu, Rusia își va păstra dreptul de a aplica restricții legislative în privința investițiilor străine în întreprinderi strategice (este vorba, în special, de necesitatea de a conveni cu comisia guvernamentală acele tranzacții, în urma cărora un investitor străin obține direct sau indirect mai mult de 50% din voturi acțiuni), Tadjikistan își va păstra dreptul de a restricționa investițiile străine în industria minieră și Uzbekistan – în domeniul energiei electrice, atomice și a ingineriei mecanice.

După cum a remarcat premierul Rusiei, Mihail Mișustin, „acordul are menirea de a proteja mai în detaliu decât este prevăzut în acordurile bilaterale, inclusiv drepturile investitorilor și interesele statului. Acum, a subliniat premierul, serviciile reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul CSI – punerea în aplicare a acordului ar trebui să dea un impuls cooperării și să atragă capital, să contribuie la deschiderea de noi zone și la crearea de locuri de muncă suplimentare.

Potrivit prim-ministrului Republicii Belarus, Roman Golovcenko, se intenționează, astfel, să fie create „condiții favorabile pentru companii pe tot lanțul de plus valoare”. Acordul a fost semnat de șapte țări: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan. Acordul este deschis pentru aderarea altor țări, inclusiv a celor care nu fac parte din CSI.

Este de așteptat ca punerea în aplicare a acestui acord în sfera serviciilor și investițiilor să permită pe termen scurt creșterea cu 1,1% (o creștere de aproximativ 81,3 miliarde de ruble) a schimburilor comerciale și cu 8% (sau 78,8 miliarde ruble) a comerțului reciproc cu servicii între părților la acord. Printre alte efecte preconizate este creșterea cu 5% a exporturilor totale de servicii și cu 3% a importurile reciproce.

Prim-miniștrii țărilor din CSI au semnat, în total, 15 documente privind integrarea economică.