Discursul ambasadorului rus în România, Valery Kuzmin/ Foto: Vesti din Rusia
Colecția de articole ale istoricilor ruși și români „Războiul ruso-turc din 1877-1878 și România”, publicată de Ambasada Rusiei la București, în limba română/ Foto: Vești din Rusia
Programul serii a cuprins vernisajul expoziției de documente din arhiva politicii externe a Imperiului Rus, prezentarea colecției de articole ale istoricilor ruși și români „Războiul ruso-turc din 1877-1878 și România”, publicată de Ambasada Rusiei la București în limba română, și proiecția filmului artistic „Gambitul turcesc”.
Ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, a subliniat, în discursul rostit cu acest prilej, că unul dintre rezultatele acestui război a fost dobândirea independenței de către România. „Astăzi ne amintim cum au trăit cele două popoare ale noastre în pace și cooperare”, a spus el.
Prezentând expoziția de documente, consilierul Ambasadei Rusiei, Aleksandr Vasiliev, a citat din scrisoarea domnitorului României, Carol I, adresată marelui duce Nikolai Nikolaevici (24 ianuarie – 5 februarie 1877), în care se spune: ”Dacă Turcia continuă să reziste voinței creștinității, dacă armata rusă este chemată să verse din nou sânge de dragul coreligionarilor săi oprimați, ea poate fi sigură de o fraternă primire cu simpatie în timpul trecerii prin România care nu a uitat și nu va uita niciodată că își datorează prima eliberare acestei armate și grijii țarilor pentru ea”. Diplomatul a vorbit, în continuare, despre documentele prezentate în cadrul expoziției: textul Tratatului de pace de la San Stefano și al celui de la Congresului de la Berlin, proclamația de independență a statului român, corespondența diplomatică, rapoarte privind operațiunile miliare pe de câmpul de luptă și starea de spirit a populației române în timpul contactelor cu armata rusă.
Istoricul român dr. Nicolae Iuga, care a participat, recent, la conferință din orașul Oriol (Federația Rusia) dedicată aceleiași date istorice, a cerut „ca adevărul istoric să nu fie sacrificat de dragul propagandei împotriva unui stat sau altul, de dragul conjuncturii politice”. El a subliniat, de asemenea, că unul dintre rezultatele razboiului de independență – revenirea Basarabiei de Sud la Rusia (pentru care Mihai
Consilierul Ambasadei ruse din București, Aleksandr Vasiliev/ Foto: Vești din Rusia
Istoricul român, dr.Nicolae Iuga/ Foto: Vești din Rusia
Eminescu l-a acuzat pe Ghe.Brătianu de trădare) și includerea Dobrogei de Nord în componența României – a fost un schimb de teritoriiavantajos pentru România, datorită faptului că valoarea și potențialul Dobrogei, cu cele două porturi maritime ale sale, a fost cu mult mai mare, decât cele ale Basarabiei de Sud.
Istoricul dr.Constantin Corneanu, șeful Asociației Europene pentru Studii Geopolitice și Strategice din România, ”Gheorghe Brătianu”, a prezentat noua revistă istorică Clio, al cărei prim număr este dedicat războiului ruso-turc din 1877-1878. El a amintit că Rusia a fost singura mare putere care a recunoscut imediat independența de stat a României și că puterile occidentale nu au vrut să garanteze neutralitatea statului român. Vorbind despre participarea României la conflictul armat din 1877-1878, istoricul a evocat cazul căpitanului român, artileristul Gheorghe Lupașcu, care s-a remarcat în timpul luptelor de la Plevna, lângă satul
Amfitrioana evenimentului, secretarul II al Ambasadei ruse, Iulia Kesarețkih, împreună cu
istoricul dr.Constantin Corneanu, șeful Asociației Europene pentru Studii Geopolitice și Strategice din România, ”Gheorghe Brătianu”, prezintă noua revistă istorică ”Clio”, al cărei prim număr este dedicat războiului ruso-turc din 1877-1878/ Foto: Vești din Rusia
Grivița, și care a primit ordinele rusești Sf. Gheorghe și Sf. Ana. „Numele căpitanului Lupașcu este înscris pentru totdeauna în galeria celor câțiva ofițeri străini <…> și numele lui este
Cultura rusă în România
În sala Casei Ruse, unde s-a desfășurat evenimentul, nu a fost nicun singur loc liber, iar ambasadorul Rusiei a fost întâmpinat cu aplauze.
Centrul de Știinșă și Cultură Rusă (RCSC) a fost deschis la București în 2015 în baza Acordului dintre guvernele României și Federației Ruse privind stabilirea și condițiile de desfășurare a activităților Institutului Cultural Român de la Moscova și a Centrului Rus de Știință și Cultură din București, semnat la Moscova pe 9 iulie 2013.
Casa Rusă găzduiește în mod regulat expoziții, concerte, proiecții de filme, prezentări de cărți noi, aici se organizează cursul de limba rusă, funcționează o bibliotecă, dar și ceainăria ”Samovar”. În scurt timp, RCSC a devenit un lăcaș al culturii ruse în România, fiind vizitat în mod regulat de familii mixte ruso-române, de ruși care locuiesc și lucrează în țară, și de români care vorbesc limba rusă.
În luna februarie a acestui an, MAE român a anunțat că a decis suspendarea, începând cel mai târziu cu luna august, a activității Casei Ruse din București, acuzate de „acțiuni de denaturare a realității și a adevărului istoric”.
Reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat atunci că dorința autorităților române de a elimina unul dintre puținele canale de comunicare rămase „pare ciudat”. „Considerăm cererea de suspendare a Centrului de Cultura Rusă ca un alt pas care vizează sterilizarea spațiului informațional și privarea cetățenilor români de acces la un punct de vedere alternativ care să reflecte realitatea și să scoată în evidență absurditatea agresivă a propagandei NATO și UE”, a spus ea.
(TASS – Vești din Rusia)
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
La 21 noiembrie președintele Vladimir Putin s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj televizat. Publicăm…
This website uses cookies.
View Comments
Nu pot decât să regret că nu am putut fi de față la acest important eveniment (locuiesc la peste 400 km distanță de București), dar mă bucur pentru cei care au avut această șansă. Domnul ambasador Valeri Kuzmin a reamintit despre buna înțelegere și colaborare care a existat între țările noastre. Da, din păcate și cu rușine spun că de aceste amintiri și binefaceri își aduc aminte puțini români. Binele se uită foarte ușor, iar unii îl neagă ca și cum nu ar fi existat niciodată. Oare nu mai contează că aproape 30.000 ruși au murit în acel război, aproape 50.000 au fost răniți, iar alți 46.000 au murit din cauza bolilor? Oare nu mai contează că doar Rusia a recunoscut imediat independența de stat a României, iar puterile Occidentale nu au vrut să garanteze neutralitatea statului român? Acele puteri Occidentale în fața cărora statul român de azi se umilește. ,,România nu a uitat și nu va uita niciodată că își datorează prima eliberare acestei armate și grijii țarilor pentru ea", îi scria Carol I marelui duce Nikolai Nikolaevici. România a uitat, puțini români recunosc acest bine. România are memorie scurtă și selectivă, suferă de o amnezie impusă din afară. Dar de cei peste 25.000 soldați ruși uciși la Mărășești, care au luptat alături de noi împotriva nemților, iar alți 10.000 au fost răniți își mai aduce aminte cineva? Sacrificiul lor chiar nu merită respectat? Îmi este rușine că s-a ajuns aici, că ne purtăm așa cu vecinii noștri. Nu mai pot scrie, că-mi vine să plâng. Felicitări Casei Ruse pentru organizarea acestui eveniment!