Ministerul Apărării a publicat imagini video cu aruncătorul de flăcări greu ”Solnțepek” în zona operațiunii speciale (VIDEO)
21/04Nepotul lui John Kennedy a evaluat forța armatei Rusiei
21/04Corneliu Vlad: Rusia își reevaluează politica europeană
Corneliu VLAD
Implicarea tot mai directa a „Occidentului Colectiv” în războiul din Ucraina este prezentată oficial în spațiul euroatlantic ca o dovadă a solidarității sale, dar în spațiul oficial și mediatic se înmulțesc aprecierile pesimiste asupra coeziunii și unității de acțiune a frontului occidental în încercarea de forțe geopolitice din Ucraina.
Divergențele dintre Statele Unite și aliații europeni, dintre Europa de Vest și „Noua Europa” devin tot mai evidente.
În timp ce Statele Unite, Marea Britanie și state est-europene pledează pentru o politică dură în actuala confruntare, state vest-europene, și în primul rând Franța, caută soluții negociate pentru criza tot mai periculoasă din Ucraina.
Este și explicabil, căci, sublinia ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, „Europa, „construită” de Washington pe frontul anti-rus, suferă mai mult decât altele din cauza sancțiunilor necugetate, își devastează arsenalele furnizând arme Kievului, eliberându-și piața pentru produse ale complexului militar -industrial american și gaz american scump în loc de gaz rusesc disponibil”. Astfel de tendințe, împreună cu fuziunea practică a UE cu NATO, produc discuții aprinse despre autonomia strategică a Uniunii Europene care nu sunt altceva decât un spectacol, a spus el.
„Toată lumea a înțeles deja: politica externă a Occidentului colectiv este un teatru cu un singur om”, concluziona ministrul Serghei Lavrov.
Doi cercetători de la Consiliul European pentru Afaceri Externe, Jana Puglierin și Jeremy Shapiro, își întitulează un comentariu „Arta vasalizării : Cum a transformat războiul Rusiei împotriva Ucrainei relațiile transatlantice”, în care scriu că războiul din Ucraina „a relevat dependența profundă a europenilor de SUA pentru securitatea lor”, Judy Dempsey, comentator la Carnegie Europe și editor șef al Strategic Europe blog afirmă într-un titlu că „ Războiul din Ucraina evidențiază rupturi europene”, iar publicația americana „Foreign Policy” titrează „Europa este scindată dezastruos de China”, după vizitele la Beijing ale liderilor UE și ai câtorva mari state europene.
Care ar putea fi politica Rusiei fata de Europa Unită într-un asemenea context?
Analistul rus Dmitri Trenin a dat un răspuns laconic, dar clar: „Când războiul se va termina, Rusia nu se va strădui să facă parte din Occident”. Iar dr. Ivan Timofeev, director general al Consiliului rus pentru afaceri internaționale, apreciaza că „actuala criză a relațiilor dintre Rusia și Occident este ireversibilă. „Tsunami-ul de sancțiuni” și impasul relațiilor cu Occidentul au devenit un stimulent foarte puternic pentru schimbările de mult așteptate”. Dar în același timp, subliniaza el, „ne așteaptă o serie de dificultăți și obstacole în drumul nostru către „majoritatea mondială”. Moscova trebuie să le evalueze realist și obiectiv. Avem o muncă grea și minuțioasă în față, pentru decenii viitoare”.
În primul rând, este necesară dezvoltarea relațiilor Rusiei cu lumea non-occidentală, (nou numita “Majoritate Mondială”) prin formarea unui centru de putere relativă independentă de Statele Unite și aliații săi.
A doua sarcină este de a crea oportunități sigure de modernizare prin interacțiunea cu lumea non-occidentală. „Aici, succesul este departe de a fi garantat, căci „Majoritatea Mondială” este strâns încorporată în globalizarea centrată pe Occident”.
Iar a treia sarcină, apreciază analistul rus, este de a asigura securitatea față de Occident, în noua situație, astfel definită: „Conflictul a subminat drastic securitatea Rusiei. La granițele noastre vestice, avem de-a face cu un bloc puternic, avansat din punct de vedere tehnologic și consolidat. Puterea sa militară va crește și va fi poziționată să se opună Moscovei”. În mod concret, „situația militară din Ucraina va determina viitoarea dinamică a amenințărilor”, apreciază comentatorul rus.
Înseamnă această situație ruperea tuturor legăturilor cu Occidentul și o restructurare nedureroasă? – se întreabă politologul Ivan Timofeev. Nu, afirmă el. Legăturile Rusiei cu vecinii săi occidentali s-au acumulat de secole. Chiar și o criză atât de puternică cum este cea de astăzi nu le poate reduce peste noapte. În Occident, dincolo de fațada sloganurilor politice generale se află un spațiu politic și mental extrem de eterogen. Și există unele legături care vor continua să ofere Rusiei și diferitelor țări occidentale coordonate și legături umane similare, indiferent cât de îndepărtate ar fi relațiile politice.
„A rămâne uman chiar și în fața confruntării, a menține legîturi culturale, umanitare și, în cele din urmă, familiale în mijlocul ostilității, urii și confruntării politice, este o sarcină mult mai dificilă, dar totuși foarte importantă”, încheie optimist, analistul rus.
Rusia nu se va rupe de Europa, este organic legată de Europa, dar politica europeană a Moscovei va urma un alt curs decât cel de până acum.