Marea Neagră – O istorie geopolitică în imagini

La Sala “I.H.Rădulescu” din Biblioteca  Academiei Române a avut loc lansarea volumului ”Marea Neagră – O istorie geopolitică în imagini” de politologul prof. dr. Dan Hazaparu – eveniment organizat de Fundația Română pentru Democrație prin Drept.

Autorul, Dan Hazaparu, este inginer-electronist ca prima formație universitară și politolog ca a două, doctor în științe politice, cadru didactic La Universitatea ”Titu Maiorescu” din București. Cartea este o continuare a unei alte lucrări, apărută în 2019, ”Marea Neagră, milenii, războaie, imperii, semnata de Dan Hazaparu și Radu Toma,. Acest din urmă autor, jurnalist, fost redactor la revista ”Lumea” și doctor în istorie al Universității din București ne-a părăsit în 2022. Acest volum în ediția a două, revăzută, a fost, de asemenea, prezentat la lansare,

La eveniment au fost invitați să participe membri ai corpului diplomatic acreditați la București, din țările riverane bazinului Mării Negre și semnatare ale Convenției de la Montreux din 1936. Astfel, ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin a onorat invitația și a fost prezent în sală.

Lucrarea a fost prezentată de o serie de vorbitori.

Theodor Meleșcanu/ Foto: Vești din Rusia

Prof.univ.dr.Th.Meleșcanu, ex-ministru de Externe, ex-ministru al Apărării, ex-director al SIE, a făcut o trecere în revistă a etapelor principale din evoluția regiunii Mării Negre din punct de vedere geopolitic, subliniind că zona Mării Negre devine din ce în ce mai importantă în mai multe privințe – politică, militară, economică și ca un coridor de transport al resurselor energetice și aceasta trebuie să fie  o zona  a păcii și înțelegerii reciproce. Demnitarul a menționat că România este și va fi unul dintre cele mai mari parteneri la această cooperare, avînd în vedere că Marea Neagră este un punct-cheie în relațiile dintre Occident și Est.

Autorul prefeței, jurnalistul Corneliu Vlad, expert incontestabil în politica externă, a remarcat că deși Marea Neagră este cel mai bun vecin al României, în același timp este și ”vecinul cel mai imprevizibil al nostru”. Conflictul din Ucraina care a inceput prin persecutarea minoritatii ruse din Donbass si reactia de separare a acesteia, s-a amplificat si  a dus la operațiunea militară a Rusiei pentru protejarea minorității ruse din Donbass, iar apoi s-a extins si agravat, transformandu-se într-un razboiul hibrid între Occident și Est, a subliniat politologul. Cartea ”Marea Neagră – O istoria geopolitică în imagini” este un eveniment editorial si in acelasi timp o reparație, a spus Corneliu Vlad, având în vedere că, spre deosebire de celelalte zone ale țării – Ardealul, Moldova, Muntenia, spatial pontic al României este insuficient prezentat în cultura si arta românească. Vorbitorul a constatat că, în pofida faptului că, după destrâmarea Uniunii Sovietice, aici au avut loc schimbari spectaculoase, nici UE, nici NATO nu au o strategie pentru Marea Neagră, spre deosebire de Marea Baltică, astfel încat se poate vorbi despre un adevarat “vacuum geopolitic” al zonei.

Corneliu Vlad/ Foto: Vești din Rusia

Mircea Dogaru/ Foto: Vești din Rusia

Din pacate, pe fondul înrăutățirii situației internaționale, în acest spatiu a apărut o confruntare militară pe linia Deveselu-Crimeea. Jurnalistul a amintit și despre ”miraculoasa Convenție de la Montreux, un tratat international important si longeviv, care a jucat întotdeauna și joacă acum un rol  important în pacea și securitatea regiunii”  și contribuie la menținerea unui ”echilibru subtil” și a ”temperaturii normale” ceea ce analistul politic a numit o ”ciudațenie geopolitică” in care coexista si se armonizeaza interesele celor doi protagonisti ai zonei: Rusia si Turcia, si, lucru foarte important, se exclude prezenta militara masiva a oricarui stat care nu este riveran Marii Negre. În opinia vorbitorului, cartea lui D.Hazaparu este ”necesară nu numai pentru politologi, dar și pentru toți cei care ar putea valorifica poziția regiunii de punte între Vest și Est”.

 Col.(r) Mircea Dogaru, doctor în istorie militară, și-a concentrat atenția asupra unor aspecte istorice mai puțin cunoscute publicului larg – de la Herodot și Burebista și pănă la Dimitrie Cantemir, razboiul de la Crimeea din secolul XIX și „războiul hibrid din Ucraina” de astăzi – și a chemat la studierea mai aprofundată a istoriei neamului în sistemul de învățământ al țării.

In cuvântul sau, ambasadorul Federatiei Ruse la București, Valery Kuzmin, a prezentat câteva idei cu privire la poziția de astăzi a Rusiei care, după cum a subliniat, ”ar ajuta la înțelegerea unor aspecte ale comportamentului nostru, inclusiv în zona Mării Negre”.

Diplomatul s-a referit la noul Concept de politică externă a Rusiei, în care Marea Neagră este menționată ca un coridor de transport și infrastructură care are un mare viitor pentru Europa și Asia. Dar Marea Neagră joacă un rol important și în politica externă a Rusiei. Valery Kuzmin a subliniat că, în urma cu 30 de ani, Federația Rusă a făcut o mare cotitură în politica sa externă, renunțând la ambiția de a domina în relațiile sale externe, retragându-și trupele din țări străine.

Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei în România și Iulia Kesarețkih, secretar II al ambasadei ruse/ Foto: Vești din Rusia

”Noi am dorit să ne înscriem în comunitatea democratică, a continuat ambasadorul rus. Ni s-a spus: vindeți produsele voastre și cumpărați de la noi ceea ce aveți nevoie. Însă deja în anii 2003-2005 – iar acest lucru este reflectat și în cartea despre Marea Neagră la care facem referire – Statele Unite s-au apucat, nu se știe se ce, să elaboreze o strategie americană pentru Marea Neagră. În 2010 delegații americane au început să vină în Crimeea pentru a alege locul pentru baza lor militară. Acest lucru a avut loc concomitent cu negocierile privind crearea bazei lor de la Deveselu, iar aceste momente sunt, de asemenea, prezentate în carte. Tot acolo găsim imagini cu vizita Victoriei Nuland pe Maidanul de la Kiev, unde ea a declarat că Statele Unite au investit 5 miliarde de dolari ”pentru democrație din Ucraina”. A urmat circul cu negocierile cu privire la îndeplinirea Acordurilor de la Minsk,  după ce Kievul a declarat un război împotriva populației ruse din Donbass, justificandu-si acțiunile drept “operațiune antiteroristă”. Președintele Poroșenko a spus că va restabili pacea în două săptămâni. Dar, în realitate, armata ucraineană a continuat să folosească forța militară brutală, bombardând din avioane orașele din Donbass, ceea ce contrazice Constituției Ucrainei. Iar președintele Volodimir Zelenski a promis să restabilească pacea în două zile… Nu se poate trece cu vedere ceea ce spun, astăzi cei mai importanți lideri ai Ocidentului. De pildă, efostul președintele american Bill Clinton iși aduce aminte cum el îi convingea pe conducătorii Ucrainei să renunțe la arme nucleare. Imaginați-vă doar ce s-ar întâmpla dacă Zelenski ar fi avut arme nucleare! Fostul cancelar al Germaniei, Merkel, și fostul președinte al Franței,Hollande, au recunoscut că i-au înșelat pe toți și nu au vrut ca Acordurile de la Minsk să fie transpuse în practică. În ceea ce ne privește, noi ne-am zbătut să le aplicăm, pentru că reprezentau o cale de rezolvare prin mijloace pașnice și democratice a crizei ucrainene. De ce ei nu au vrut? Pentru că au dorit să ofere Ucrainei timpul necesar pentru a se înarma, pentru a se pregăti pentru războiul cu Rusia. În decembrie 2021, Rusia a făcut o ultima încercare – s-a adresat Statelor Unite și NATO cu propunerea de a i se acorda garantii de securitate și a primit un răspuns negativ. Rezultatul unei asemenea politici este cunoscut. Situația actuală și operațiunea militara specială din Ucraina a fost un pas al politicii consecvente, îndreptat exclusiv pentru asigurarea intereselor noastre de securitate. Un pas extrem de logic, deși această logică a fost una forțată. Rusia a fost forțată să recurgă la măsuri de ordin tehnico-militar. Sondajele de opinie publică arată că 90% din populația țării susține autoritățile ruse, hotărâte să ducă la îndeplinire a tuturor scopurilor principale ale operațiunii speciale, de demilitarizare, denazificare și asigurare a securității pentru noile regiuni ale Rusiei”.

În incheiere, ambasadorul rus a subliniat că Occidentul nu este pregătit pentru negocieri serioase de pace, în timp ce Rusia este pregătită.

Constantin Stoenescu/ Foto: Vești din Rusia

In finalul manifestarii, prof.univ. Constantin Stoenescu, doctor în filozofie și mentorul științific al autorului cărții, a vorbit despre filozofia istoriei, luând drept exemplu evoluția regiunii Mării Negre și a Deltei Dunării.