Principalele șapte erori ale Occidentului privind ”ofensiva de iarnă” a Rusiei în Ucraina

Presa occidentală abundă de zvonuri și previziuni despre cum și când Forțele Armate ale Rusiei pot lansa o „ofensivă de anvergură” în cadrul operațiunii speciale din Ucraina. Majoritatea acestor prognoze sunt însoțite de cele mai evidente fake-uri și de o propagandă la fel de vădită. În ce constă esența miturilor despre „ofensiva de iarnă” și cât de departe sunt ele de realitate? Un material pe această temă a publicat cotidianul Vzgliad.

Mitul №1: Date simbolice

Făcând trimitere la declarațiile ”guvernatorului” regiunii Lugansk controlate de armata Ucrainei, cotidianul american The New York Times scria că ofensiva Forțelor Armate ale Rusiei poate începe la 15 februarie. Se preciza că autoritățile de la Kremlin ar justifica schimbările din teatrul de operațiuni prin apropierea aniversării operațiunii militare speciale.

Un punct de vedere similar este redat de Financial Times care-l citează pe ministrul Apărării al Ucrainei, Aleksei Reznikov. E adevărat că, în acest caz, dată a declanșării ofensivei este indicată ziua de 24 februarie: „Kremlinului i-a plăcut întotdeauna simbolismul”, este convins Reznikov.

Între timp, Boris Rojin, expert la Centrul de Jurnalism Militaro-Politic, definește ca îndoielnică această teză, chiar ”propagandă”, mai degrabă. „A lega orice eveniment de date concrete este o abordare exclusiv occidentală. Toate aceste discuții despre date reprezintă un clișeu banal. Chiar acum trupele înaintează în aceeași regiune Kupiansk sau în regiunea Svatovo, fără nici o dată aniversară”, a explicat el.

„Aceste prognoze ies la suprafață în spațiul informațional, deoarece centrele de cercetare occidentale, la fel ca și mass-media, trebuie să-și câștige existența”, adaugă Vadim Koziulin, șeful Centrului de Studii Globale și Relații Internaționale al Institutului pentru Probleme Internaționale Contemporane din cadrul Academiei MAE rus.

„În plus, rolul principal în privința potențialei ofensive revine nu datelor și simbolismului, ci misiunilor miltiaro-tactice. Pe baza lor, conducerea noastră planifică pașii următori în cadrul operațiunii speciale”, a declarat, la rândul său, Aleksandrr Bartoș, membru corespondent al Academiei de Științe Militare.

Mitul №2: Mobilizare de amploare

Potrivit Serviciului de Informații Militare al Ucrainei, Moscova intenționează să mobilizeze încă aproximativ 500.000 de soldați pentru o participare ulterioară la ostilitățile militare. Informație anunțată încă de la începutul lunii ianuarie de postul de televiziune Deutsche Welle  și preluată de mai multe publicații în februarie.

„Dar, cum se spune, nimic nu s-a schimbat. Această informație nu s-a confirmat, deși continuă să circule în presa străină. Dacă privim la teatrul de operațiuni, vom vedea că am înaintat cu forțele dislocate acolo. Nu există motive pentru o nouă mobilizare, nici nu se pune problema despre așa ceva. Același lucru s-a declarat de nenumărate ori la nivel oficial”, a subliniat Boris Rojin.

Mitul №3: Tancurile Leopart și Abrams

Moscova este nevoită să acționeze rapid și agresiv pentru a obține succes în cel mai scurt timp posibil. Kremlinul simte că sosirea iminentă a tancurilor occidentale în Ucraina, care ar putea duce la o întărire serioasă a Forțelor Armate ale Ucrainei, reprezintă un pericol, scrie The Wall Street Journal. O idee similară a fost conturată și de Financial Times. Conform versiunii publicației, Moscova trebuie să reușească să preia controlul asupra unei părți din teritorii în cel mai scurt timp.

„Tancurile Abrams sau Leopard nu sunt primele tipuri de tehnică occidentală care vor fi livrate în Ucraina. La început, toți așteptau blindatele pentru transportul de trupe, blindatele pentru infanterie și rachetele cu lansare multiplă. După care tancuri. Se pare că, mai departe, sunt așteptate avioane. Dar ofensiva noastră va fi legată de propriile noastre resurse. Dacă vom ajunge la concluzia că suntem gata să străpungem linia frontului și să angajăm acțiuni ofensive de anvergură, atunci va începe o mișcare activă de-a lungul întregii linii de contact”, subliniază Rojin.

Mitul №4: Rusia atrage Belarus în operațiunea specială

Moscova și Minsk au organizat exerciții militare comune, sporind temerile Occidentului că Rusia și Belarus ar putea lansa împreună o ofensivă de amploare, scrie NBC. „În acest caz, mass-media occidentale se declară înspăimântate. Cooperarea noastră militară cu Belarus vizează în primul rând protejarea republicii unionale față de Polonia”, a spus Bartoș.

În general, gruparea ruso-belarusă a fost creată pentru a respinge amenințările din țările estice ale Europei, care sunt saturate de trupe NATO, adaugă Rojin. Și, potrivit lui Koziulin, Moscova însăși nu este interesată să forțeze Minsk-ul să facă ceva, lucru repetat de atâtea ori de Kremlin.

Mitul №5: Geografia atacurilor

Ofensiva trupelor ruse va fi concentrată în două raioane: în Donbass și în zona Mării Negre. Este ceea ce a declarat șeful Ministrului Apărării al Ucrainei, Andrei Reznikov, citat de cotidianul The Guardin. La rândul său, ISW susține că Rusia va lansa o ofensivă dinspre Republicii Lugansk (LNR).

„În linii mari, ofensiva noastră în aceste zone este deja în desfășurare, așa cum s-a menționat mai sus. Vedem mișcare în regiunea Zaporojie. Se înregistrează succese și la Soledar, Artiomosk, lângă Kremennaia, în LNR. Ofensiva nu are loc dintr-o dată. În realitate, ea se dezvoltă, se întinde, ca să spune așa”, explică Rozhin.

Mitul №6: Foamea de obuze

Rusia resimte un neajuns de muniție și de unități mobile necesare, subliniază The Wall Street Journal. Agenția Britanică de Informații a anunțat, de asemenea, că încă din ianuari Rusia a încercat să lanseze o „mare ofensivă”.

Declarații similare au apărut, de asemenea, încă din toamna anului trecut. Atunci șeful serviciului britanic de informații GCHQ, care se ocupă de spionajul radioelectronic, Jeremy Fleming, a declarat pentru BBC că „forțele armate ruse sunt epuizate”. „Mai știm și că, pe teren, comandanții ruși sunt conștienți de faptul că echipamentul și muniția lor sunt pe sfârșite”, a spus Fleming.

„În realitate, totul este invers. Industria noastră de apărare funcționează la capacitate maximă, unele întreprinderi au trecut la munca în trei schimburi. Acest lucru a fost subliniat, de altfel, și de presa occidentală în contextul în care dominația artileriei noastre duce la pierderi semnificative în rândul trupelor ucrainene și al echipamentelor acestora. Statele Unite sunt nevoite să care minuție pentru Ucraina chiar și din Israel”, a explicat Bartoș.

Mitul №7: Rusia nu-și cruță soldații

Moscova este gata să sacrifice un număr mare de soldați de dragul unui avantaj nesemnificativ pe parcursul acțiunilor militare. Ultimele progrese înregistrate de Rusia au demostrat că o mare parte din forțele sale sunt formate din recruți fără experiență și din foști prizonieri, afirmă The New York Times.

Astfel de concluzii sunt însă contrazise de alte articole ale aceleeași publicații. Un lucru valabil mai ales când vine vorba despre reportajele realizate de NYT lângă Artiomovsk și Soledar, amintesc experții. „Ceea ce nu înseamnă că noi nu suferim pierderi. Dar vedem ce se întâmplă, de exemplu, lângă Artiomovsk, unde mor sute de soldați ai Forțelor Armate ale Ucrainei. În plus, însuși faptul mobilizării forțate în Ucraina sugerează că inamicul se confruntă cu o lipsă de forțe”, subliniază Rojin.

„Dacă nu i-am cruța pe soldați, atunci acțiunile noastre ofensive ar fi mult mai intense. Dar noi protejăm oamenii. În plus, președintele și militarii noștri vorbesc constant despre importanța și valoarea vieții fiecărui soldat. Asta este prioritatea noastră. Din acest motiv, comandamentul nostru, spre exemplu, din cadrul operațiunii militare speciale a luat decizii dificile de retragere și regrupare a trupelor. Din partea Forțelor Armate ale Ucrainei nu vedem nimic asemănător”, subliniază Bartoș.

Mitul principal: Rusia este slabă

O serie de mass-media străine scriu adesea că „ursul rus este slab”, că „militarii ruși nu învață din greșelile lor”, „nu trag concluzii”, iar conducerea militară a țării refuză să fie flexibilă în luarea deciziilor. Cu toate acestea, cea mai autorizată revistă de politică externă din SUA, Foreign Affairs, consideră că asemenea raționamente nu corespund realității, ba chiar sunt ”periculoase”, în unele privințe.

Autorii FA subliniază: Rusia este capabilă să-și recunoască și să-și corecteze propriile greșeli. Acest lucru se vede în special după exemplul activității Forțelor Aerospațiale ale Rusiei. Dacă la începutul operațiunii militare speciale aviația a consumat forțe în „misiuni conservatoare”, acum această tactică a fost înlocuită cu o tactică mai vicleană, cea a epuizării apărării aeriene inamice.

În paralel, Moscova se perfecționează și în efectuarea de manevre extrem de complexe, cum ar fi, spre exemplu forțarea râurilor sub focul inamicului. De observat că retragerea trupelor din noiembrie peste Nipru a fost efectuată mult mai bine decât operațiunea similară în zona râului Severski Doneț.

Rusia a reușit, de asemenea, să prevină o așa numită ”foamete de obuze” sporind la timp producția de muniție și, de asemenea, demonstrează o adaptabilitate uimitoare: HIMARS, care, în vara anului trecut, a avut statutul de armă distructivă, s-a transformat într-o armă obișnuită, împotriva căreia armata rusă luptă cu succes.

Astfel, potrivit analiștilor occidentali, lipsiți total de simpatie pentru Moscova, „ursul învață”. Rusia reușește să se adapteze destul de rapid la schimbarea realităților de pe câmpul de luptă. Moscova își sporește cu încredere acțiunile ei defensive atunci când este necesar și, de asemenea, trece cu curaj în ofensivă dacă situația de pe front o permite.