Ambasadorul Valery Kuzmin: ”Ar trebui să ne ghidăm după ideile de bună vecinătate şi înţelegere reciprocă” (VIDEO)

Pe data de 8 februarie 2023, cu ocazia Zilei Diplomatului Rus, a avut loc conferința de presă, în format online, al Ambasadorului Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, Valery Kuzmin. Vă prezentăm principalele declarații făcute de șeful misiunii diplomatice ruse, urmate de înregistrarea video întegrală a conferinței de presă, preluată de la pagina de Facebook a Ambasadei Federației Ruse în România.

Economia rusă a făcut față tuturor sancțiunilor

În primul rând, a fost prezentată situația din economia rusă, care, a subliniat diplomatul, a făcut față tuturor restricțiilor și sancțiunilor, introduse împotriva Rusiei de către țările occidentale.

Datorită măsurilor de răspuns luate de guvernul rus, la sfârșitul anului 2022, economia Rusiei a afișat, rezultate care infirmă previziunile catastrofale ale experților occidentali și, în plus, rezultatele economice de anul trecut s-au dovedit mai bune decât cele ale majorității țărilor  occidentale. PIB-ul a scăzut, dar doar cu 2,5%, și nu cu 20%, așa cum se pronostica în Occident. Inflația anuală a fost de 11,9%. iar deficitul bugetar nu a depășit 2,3%. „Zvonurile despre prăbușirea economiei ruse care circulau în Occident s-au dovedit a fi foarte exagerate, așa cum a spunea Mark Twain”, a menționat ambasadorul.

El a mai arătat că rubla rusă s-a dovedit a fi una dintre cele mai stabile valute din lume. Printre realizările economiei ruse se numără ratele ridicate ale construcției de locuințe, succesul sectorului agroindustrial. Se desfășoară un program pe termen lung de construire a unei flote de spărgătoare de gheață. Productia de petrol a crescut cu 2,5%. Guvernele a făcut eforturi de a înlocui importurile în domeniul construcțiilor de avioane, al energiei și microelectronicii. Ca exemplu al creșterii producției de microcipuri a Rusiei, el indicat activitatea celei mai mari întreprinderi din acest domeniu – uzina ”Mikron” din Zelenograd, de lângă Moscova.

În ceea ce privește agenda ecologică și reducerea emisiilor de gaze nocive în atmosferă – promlemele aflate în atenția ONU, ambasadorul a dat exemplul metropolei Moscovei, unde, în ultimii ani, transportul public terestru a trecut pe autobuze electrice, al căror număr se ridică, în prezent, la 1050 și care se va dubla în anul 2024.

„Avem multe valori comune, tradiţii istorice”

Referindu-se la relațiile ruso-române, Valeri Kuzmin a arătat că România a aderat la sancțiunile ilegale împotriva Rusiei și a fost inclusă de guvernul rus pe lista țărilor neprietenoase. La inițiativa conducerii României, dialogul politic și diplomatic dintre țările noastre este, practic, în pauză. Implementarea multor articole din marele Tratat politic ruso-român privind relațiile de prietenie și cooperare din 2003 nu funcționează. Comisia interguvernamentală de cooperare economică, științifică și tehnică nu mai lucrează de câțiva ani. Anul trecut, mai mulți diplomați ai Ambasadei Rusiei în România au fost expulzați din țară. Unul dintre principalii factori negativi în relațiile bilaterale este tot mai multe restricții introduse pentru afacerile rusești, persecutarea nejustificată a mediului de afaceri rus, în special a celui mai mare investitor rus din această țară, ”Petrotel-Lukoil”. Au existat și acțiuni neprietenoase, discriminatorii împotriva cetățenilor ruși, persoane fizice, care trăiesc legal în România (servici bancare, probleme cu carduri de credit etc.). Acest lucru, desigur, nu contribuie la îmbunătățirea atmosferei în relațiile noastre.

Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei, în 2022, nu au dus totuși la schimbări vizibile în relaţiile comerciale ruso-române, a remarcat ambasadorul. Cifra de afaceri comercială, conform datelor preliminare, s-a ridicat la aproximativ 5,5 miliarde de dolari. Aici au jucat un rol principal prețurile ridicate ale petrolului și gazelor. În același timp, ca urmare a sancțiunilor occidentale și a măsurilor de răspuns ale guvernului rus, a scăzut importurile rusești de mărfuri din țările occidentale, inclusiv din România, a adăugat ambasadorul.

Răspunzând la întrebările jurnaliştilor despre „rezervele de dezvoltare a relaţiilor bilaterale”, diplomatul rus a subliniat: „Avem multe valori comune, tradiţii istorice. Suntem vecini şi ar trebui să ne ghidăm după ideile de bună vecinătate şi înţelegere reciprocă”.

„Rusia nu a avut altă alegere”

Vorbind despre operațiunea militară specială a Rusieiîn Ucraina, ambasadorul a subliniat că războiul din Ucraina nu a început la 24 februarie 2022, ci în 2014, după o lovitură de stat ilegală, când regimul de la Kiev a început măsuri punitive împotriva populației din regiunile de est ale Ucrainei, care nu a fost de acord cu lovitura de stat și opresiunea populației de limbă rusă. Aceste măsuri punitive, venite inclusiv din partea batalioanelor naționaliste ”Azov” și ”Aidar”, bombardarea cartierelor pașnice din Donbass amintesc de acțiunile detașamentelor punitive SS ale Germaniei naziste, a spus Kuzmin.

Potrivit diplomatului, în toți acești ani, Rusia a depus eforturi diplomatice pentru rezolvarea pașnică a crizei ucrainene, a participat activ la elaborarea Acordurilor de la Minsk, aprobate în unanimitate de Consiliul de Securitate al ONU, după care a insistat asupra implementării  acordurilor. Dar aceste eforturi nu au fost încununate de succes, fiind sabotate de partea ucraineană și de mediatorii occidentali. Scopul participării lor la negocieri nu a fost punerea în aplicare a Acordurile de la Minsk, ci acela de a câștiga timp pentru a înarma Ucraina și de a o pregăti mai bine pentru un război cu Rusia. Un fapt recunoscut în mod deschis atât de fostul președinte ucrainean Poroșenko, cât și de participanții la formatul Normandia – fostul cancelar german Merkel și fostul președinte francez Hollande. Au fost sabotate de Occident inclusiv propunerile Moscovei de a oferi Rusiei garanții de securitate, propuneri avansate în decembrie 2021 ca răspuns la amenințarea cu aderarea Ucrainei la NATO și extinderea infrastructurii militare a Alianței pe teritoriul ucrainean.

În ianuarie-februarie 2022, a subliniat ambasadorul, trupele ucrainene au fost concentrate în jurul Donbassului, s-au intensificat atacurile asupra populației civile din Republicile Donețk și Lugansk. În această situație, conducerea lor a solicitat ajutorul Rusiei. „Rusia nu a avut altă alegere. Toată lumea știe ce s-a întâmplat sârbii din Krajina…”, a menționat Kuzmin.

După ce a început operațiunea militară specială, partea rusă a inițiat negocieri de pace cu Ucraina, a amintit ambasadorul. Dar Occidentul le-a zădărnicit și a obligat autoritățile de la Kiev să dezavueze înțelegerile obținute la ultima rundă de negocieri de la Istanbul, în numele victoriei pe „câmpul de luptă”, potrivit expresiei folosite de șeful diplomației europene, J. Borrell. În cele din urmă, președintele ucrainean Zelenski a emis un decret care interzice negocierile cu Rusia.

Întrebat dacă este posibil un conflict direct între NATO și Rusia, ambasadorul Kuzmin a răspuns că acest conflict are deja loc, deși Occidentul neagă acest lucru. Diplomatul și-a exprimat regretul că principala victimă a acestui război este Ucraina. Statele Unite și UE intensifică livrările de armament către regimul de la Kiev, iar „nici un occidental nu a spus niciun cuvânt despre negocieri”, a subliniat ambasadorul.

Izolarea Rusiei?

În alta odibe de idei, diplomatul rus a subliniat că au eșuat inclusiv încercările SUA și ale aliaților lor de a izola Rusia pe arena internațională. Rezultatele lucrărilor summit-urilor BRICS, al Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat la Samarkand și cel al G20, găzduit de Indonezia, au demonstrat că lumea devine multipolară, majoritatea țărilor dorind o colaborare egală în drepturi, bazată pe o concurență liberă. Se intensifică, de asemenea, tendința de a renunța, în plățile comerciale, la dolar și de a se trece la decontări în monede naționale. În ceea ce privește Rusia, ea și-a reorientat relațiile comerciale, în special livrările de petrol și gaze naturale, spre alte regiuni.