MAE rus: Persecuțiile împotriva Bisericii Ortodoxe canonice a Ucrainei s-au intensificat

Interviu acordat de Gennadi Askaldovici, reprezentantul special al Ministrului Afacerilor Externe al Federației Ruse pe probleme de cooperare în domeniul dreptului la libertate religioasă, ambasador cu misiuni speciale, agenției ”Rossia segodnia”.

Întrebare: – În ultimele luni, situația privind persecuțiile împotriva Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (UOC) s-a agravat până la limită. Apoteoza a fost recentul refuz de a permite accesul clericilor Bisericii Ortodoxe canonice a Ucrainei la două lăcașuri de cult ale Lavrei Peșterilor din Kiev și demararea procesului de confiscare a altarelor Lavrei în favoarea Bisericii Ortodoxe schismatic a Ucrainei. Cum ați putea comenta aceste evenimente?

Gennadi Askaldovici: – Recenta confiscare forțată a altarelor de la Lavra Peșterilor din Kiev în favoarea Bisericii Ortodoxe schismatice a Ucrainei se înscrie în tabloul general al crizei sistemice a ortodoxiei mondiale, provocate de politica Patriarhiei de la Constantinopol, a Statelor Unite și a altor țări din Occident, care-i încurajează pe schismatici. Această politică a găsit cel mai fertil teren în Ucraina, unde regimul naționalist de la Kiev încearcă în mod activ în ultimii nouă ani să creeze o „proprie” Biserică Ortodoxă. Dar poate trezi oare încredere o biserică care își construiește activitatea bazându-se pe baionetele forțelor de securitate, prin confiscarea proprietății altuia, călcând în picioare sentimentele credincioșilor? Privim toate astea ca o comandă politică umilitoare.

Întrebare: – Consilierul președintelui Ucrainei, M. Podoliak, a declarat că pe viitor țara nu va mai avea două biserici ortodoxe. Cum vede Moscova aceste acțiuni ale autorităților ucrainene? Este posibil să apărăm cumva libertatea de religie a enoriașilor Bisericii Ortodoxe a Ucrainei? De ce credeți că Zelenski a trebuit să lupte cu o instituție religioasă?

Gennadi Askaldovici: – Regimul de la Kiev și Occidentul încearcă să dezbine popoarele rus și ucrainean, să distrugă apropierea spirituală a credincioșilor ortodocși ruși și ucraineni, chiar și în pofida deciziei Bisericii Ortodoxe canonice a Ucrainei privind independența sa față de Patriarhia Moscovei. În ultimul timp, acest proces a căpătat o forță distructivă amenințătoare. În acest scop, autoritățile de la Kiev folosesc un întreg pachet de instrumente represive: de la persecuții pentru vizitarea bisericilor și lăcașelor de cult, până la intimidarea și obligarea cetățenilor de a se boteza și face nuntă din nou după alte rituri. Toate aceste acțiuni ale regimului de la Kiev sunt inacceptabile și contravin actelor fundamentale de drept internațional, care interzic intervenția statului în afacerile bisericii și în viața spirituală a cetățenilor obișnuiți.

Facem încă o dată apel la organizațiile internaționale pentru drepturile omului să exercite influență asupra autorităților disprețuitoare de la Kiev și să asigure o funcționare normală a Bisericii Ortodoxe canonice a Ucrainei. În ceea ce ne privește, intenționăm să ridicăm cu fermitate, pe diferite platforme internaționale, această problemă și să cerem regimului de la Kiev să își respecte angajamentele. În special, în cadrul unei reuniuni recente a Consiliului de Securitate al ONU, am atras atenția asupra consecințelor amenințătoare ale politicii de stat a Kievului de persecutare a ortodoxiei canonice, care ar putea duce la cel mai mare conflict intra-confesional din istoria modernă a Europei.

Întrebare: – În legătură cu „politica de anulare” a Rusiei și a culturii rusești, politică promovată peste tot în Occident, activitatea Bisericii Ortodoxe Ruse în statele neprietenoase Rusiei a devenit mai dificilă? Se înregistrează cazuri de persecutare a parohiilor Bisericii Ortodoxe Ruse și de încălcare a drepturilor enoriașilor?

Gennadi Askaldovici: – După ce a început operațiunea militară specială, am devenit martorii unui atac frontal asupra a tot ce este rusesc în străinătate. Un proces negativ care nu a ocolit nici Biserica Ortodoxă Rusă. Reprezentanții săi dintr-o serie de țări neprietenoase, precum și preoții din bisericile autocefale au fost supuși unor severe presiuni morale și psihologice. Preoții ortodocși sunt forțați să condamne fără echivoc operațiunea specială și politica președintelui Rusiei, Vladimir Putin, să rupă relațiile cu Biserica Ortodoxă Rusă și să treacă în sânul bisericii Ortodoxe schismatice din Ucraina. În plus, acest proces s-a desfășurat latent, fără a exclude însă și forme de presiune deschisă fără precedent asupra bisericii canonice, cum s-a întâmplat în statele baltice, în încercarea de a întări statutul autocefal pentru bisericile ortodoxe din aceste țări și, în consecință, de a se rupe de biserica ortodoxă mamă a Patriarhiei Moscovei.

Am dori să le reamintim inițiatorilor acestor acțiuni că Biserica Ortodoxă Rusă a ocupat întotdeauna o poziție patriotică în țara noastră, dar, așa cum trebuie să fie într-o confesiune responsabilă și cu autoritate, a stat întotdeauna în afara politicii și s-a rugat întotdeauna pentru soluționarea pașnică a problemelor ce apar între state. Această poziție a fost exprimată în repetate rânduri de ierarhii Bisericii Ortodoxe Ruse, mai ales de Patriarhul Kirill. Dorința de a-i forța pe reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse să acționeze contrar tradițiilor canonice ale ortodoxiei reprezintă o presiune dintre cele mai crase asupra uneia dintre cele mai influente biserici, ceea ce reprezintă un amestec cinic al statului în afacerile ei și contravine normelor acceptate la nivel internațional. Respingem această politică și îndemnăm autoritățile și pe politicienii europeni să revină în plan juridic și să pună capăt persecutării reprezentanților Bisericii Ortodoxe canonice Ruse.

Întrebare: – Exarhatul african al Bisericii Ortodoxe Ruse promovează o activitate intensă pe continent. Ce fel de asistență îi oferă Ministerul rus de Externe?

Gennadi Askaldovici: – Din câte știm, Biserica Ortodoxă Rusia a manifestat mereu interes pentru continentul african – acolo a existat dintotdeauna o atitudine pozitivă față de țara noastră, există destule comunități ale compatrioților noștri. La sfârșitul anului 2021, după ce în sânul Bisericii Ortodoxe Ruse au fost primiți aproximativ 100 de preoți ortodocși ai Bisericii Ortodoxe din Alexandria, care nu erau de acord cu sprijinul acordat disidenților ucraineni de către Patriarhia Alexandriei, a fost înființat Exarhatul Patriarhal African al Bisericii Ortodoxe Ruse, iar această muncă a devenit mai concentrată și mai concretă. Desigur, mai sunt foarte multe de făcut. În ceea ce ne primește, misiunile diplomatice ale Rusiei sunt pregătite, în cadrul competențelor lor, să acorde Bisericii Ortodoxe Ruse ajutor în îndeplinirea misiunii ei pe continentul african. În special, a fost oferit sprijin pentru efectuarea de vizite și întâlniri ale ierarhilor și preoților Bisericii Ortodoxe Ruse cu conducerile mai multor state africane. A fost oferit ajutor pentru înregistrarea juridică a drepturilor pentru activitatea religioasă, precum și pentru rezolvarea unei serii întregi de probleme organizatorice de zi cu zi. Fără îndoială, obiectivul global este perspectiva construirii pe teritoriile mai multor state de biserici ortodoxe, ceea ce necesită acorduri suplimentare, investiții financiare substanțiale și timp. Din câte se știe, Biserica Ortodoxă Rusă derulează deja, în cadrul Academiei Teologice Sretenski, cursuri de formare a preoților pentru parohiile ortodoxe de pe teritoriul Africii.

Întrebare: – În ultimul timp se vorbește tot mai mult despre o ajustare a priorităților de politică externă ale Rusiei. Evenimentele din ultimul an au făcut mai tangibilă întoarcerea dinspre Vest spre Est și spre alte regiuni cu un spirit constructiv. În acest sens, cum vedeți perspectivele de cooperare pe linie religioasă cu țări din Asia, Africa și alte regiuni?

Gennadi Askaldovici: – Rusia privește statele care nu s-au alăturat liniei rusofobe frenetice a Occidentului drept regiuni cu potențial de creștere și, bineînțeles, suntem interesați ca prezența spirituală a Bisericii Ortodoxe Ruse în acest spațiu să se extindă. Aș dori să subliniez faptul că biserica nu este privită de noi ca un instrument de politică externă, așa cum procedează ”Occidentul colectiv”. Ortodoxia rusă este religia noastră tradițională, bazată pe tradiții și valori milenare și, ca să spunem așa, purtătoare a „memoriei noastre instituționale”. Și suntem interesați ca bazele viziunii noastre asupra lumii, al cărei fundament îl constituie Ortodoxia, să se răspândească larg în lume.

În privința perspectivelor, sperăm că Biserica Ortodoxă Rusă va continua și pe mai departe să dezvolte relații bilaterale cu religiile lumii, să crească numărul bisericilor și parohiilor sale din străinătate. Din câte știm, există acum planuri de construire a unor biserici ortodoxe în Asia de Sud-Est și, după cum am menționat, în mai multe țări africane. În cadrul competențelor sale, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei va oferi acestui proces informații, consultanță și altă asistență.