Casa Rusiei din București, a găzduit, joi, o masă rotundă ruso-română, eveniment dedicat împlinirii a 80 de ani de la victoria Armatei Roșii în bătălia de la Stalingrad. Organizată de Ambasada Rusiei în România și de Casa Rusă din București, întâlnirea oamenilor de știință și a experților din cele două țări s-a desfășurat atât cu prezența fizică a participanților, cât și online. Cei prezenți au vizitat o expoziție de fotografii despre bătălia de la Stalingrad și au vizionat filmul documentar „Marele război. Stalingrad”, relatează agenția TASS, într-o corespondență din București.

 Bătălia de la Stalingrad este o lecție pentru liderii care servesc puteri străine

Bătălia de la Stalingrad este o lecție pentru liderii care servesc interesele puterilor străine, a subliniat Miroslav Morozov, de la Institutul de Istorie a Rusiei din cadrul Academiei de Științe a Rusiei, adresându-se participanților la masa rotundă. „Bătălia de la Stalingrad este o lecție pentru liderii care se rup de interesele poporului lor și încep să servească interesele unor puteri străine agresive”, a spus el, adăugând că pierderile României la Stalingrad s-au ridicat la 159.000 de soldați – morți, răniți și dați dispăruți.

Istoricul de la Moscova a prezentat principalele etape a bătăliei pentru Stalingrad, sublinind că miza acestei bătălii pentru germani era de a pune mâna pe Caucaz și de a priva URSS de accesul la petrol caucazian, ”sângele războiului”.

Foto: Vești din Rusia

„În ultimul timp, în țările Europei de Vest și dincolo de Ocean sunt tot mai frecvente încercările de a falsifica istoria celui de-al Doilea Război Mondial, în special de a minimiza contribuția determinantă a armatei sovietice și a URSS-ului la victoria asupra fascismului”, a declarat ambasadorul rus în România, Valeri Kuzmin, în deschiderea forumului. ”Este albită ideologia fascistă inumană, se creează un mediu propice pentru neonazism și, cel mai important, popoarele sunt, în mod demagogic, încurajate să ajute, inclusiv cu arme, regimul neonazist corupt și criminal de la Kiev”.

Tatiana Maliutina, profesor la Universitatea Pedagogică de Stat din Voronej (VGPU), a vorbit despre formarea, pe teritoriul URSS, de către prizonierii de război români, a Diviziei 1 de voluntari români ”Tudor Vladimirescu” și despre cum a luptat această unitate, în urma actului de la 23 august din 1944, paricipând la eliberarea teritoriilor României, Ungariei și Cehoslovaciei de sub ocupația fascistă. Maliutina este autoarea monografiei „Aventura lui Ion Antonescu: românii în războiul împotriva URSS, 1941-1944”, lucrare pe care participanții la masa rotundă au putut să o obțină.

Interesele României nu au coincis cu cele ale celui de-al Treilea Reich

„În acest război, interesele României nu au coincis cu interesele celui de-al Treilea Reich”, a afirmat istoricul român dr.Ion Constantin. ”Din partea României, nu a fost un război de acaparare, a fost un război de recuperare a teritoriilor pierdute și de refacere a unității naționale”.

În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, în iunie 1940, URSS a dat României un ultimatum și a introdus trupe în Basarabia și în nordul Bucovinei. În 1941, împreună cu Germania nazistă, România a intrat în războiul antisovietic și a ocupat din nou aceste teritorii, care au revenit în URSS în 1944.

Dr. Ion Constantin/ Foto: G.Arsene

Dr.Constantin Corneanu/ Foto: Vești din Rusia

Istoricul dr.Constantin Corneanu, președintele Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice ”Gheorghe Brătianu”, a declarat că „Germania hitleristă a șantajat România promițându-i că îi va restitui Transilvania de Nord dacă țara va trimite mai multe divizii pe frontul de est”. Vorbitorul a subliniat că România nu a fost pregătită cu adevărat pentru un război de asemenea proporți și durată. El a subliniat importanța cheie a bătăliei de la Stalingrad în cel de-al Doilea Război Mondial, menționând că, după aceea, România a început să caute căi de a ieși din războiul antisovietic. Ca urmare a așa-numitului Arbitraj de la Viena, din august 1940, Adolf Hitler și Benito Mussolini au cedat Transilvania de Nord Ungariei, iar după cel de-al Doilea Război Mondial teritoriul s-a întors în componența statului român.

Foto: Casa Rusă din București

Au fost prezentate, de asemenea, următoarele comunicări: ”Serviciile de informații și contrainformații ale României în războiul secret împotriva URSS, 1941 1945: noi cercetări și documente din arhivele ruse” (Vasilii Hristoforov, membru corespondent al Academiei Ruse de Științe); ”Materialele din A rhiva Central ă a MinisteruluiApărării al Federației Ruse privind participarea trupelor române la ostilitățile de pe Frontul de Est și de lângă Stalingrad” (Serghei Kudreașov, doctor în istorie , şeful Centrului pentru Studierea Istoriei Marelui Război pentru Apărarea Patriei, Institutul de Istorie Rusă, Vadim Meakota, cercetător științific al Centrului pentru Studierea Istoriei Marelui Război pentru Apărarea Patriei , Institutul de Istorie Rusă; Oleg Pankov, șeful Arhivei Centrale a Ministerului Apărării al Federației Ruse); ”EliberareaRomâniei de către Armata Roșie și rolul Regelui Mihai I în ruperea alianței cu Germania si iesirea României din razboiul antisovietic” (Tatiana Pokivailova, doctor în istorie de la Institutul de Istorie a Rusiei); ”Călăii de pe front: Batalionul 36 de poliție auxiliară estonă în Bătălia de la Stalingrad” (Aleksandr Diukov, director al Fundației pentru Promovarea Cercetărilor Istorice Contemporane „Memoria istorică”) și ”Trupele sateliților Germaniei naziste pe frontul sovieto german în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei : experiența cercetări lor științifice la Voronej” (Natalia Bașkireva, doctor în istorie, profesor asociat, departamentul de Istorie a Rusiei, Universitatea Pedagogică de Stat Voronej).

Foto: Vești din Rusia

Bătălia de la Stalingrad (17 iulie 1942 – 2 februarie 1943) a fost, prin amploare, durată și număr de participanți, una dintre cele mai mari din timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Ea a schimbat radical cursul războiului, au fost create condițiile pentru desfășurarea ofensivei generale a Armatei Roșii și alungarea invadatorilor de pe teritoriul ocupat al URSS. Victoria de la Stalingrad a ridicat prestigiul internațional al Uniunii Sovietice și al Forțelor sale armate și a întărit coaliția anti-Hitler.

Înfrângerea din bătălia de la Stalingrad a fost un șoc moral și politic pentru întreaga Germanie, zdruncinându-i pozițiile de politică externă și subminându-i încrederea sateliților săi.