Corneliu Vlad: Când se va termina războiul din Ucraina?

Corneliu VLAD

Iarna clementă 2022-2023, despre care Kievul și precauții săi aliați nordatlantici preziceau că Generalul Iarna va produce dezastre in Ucraina oferă comentatorilor politici de tot felul și, în general, opiniei publice prilejul de a reflecta la soarta războiului. Toată lumea se întreaba cât vor mai dura ostilitățile.

Zelenski și cei din jurul lui condiționează, de fapt blochează, o încetare negociată a focului.

Washingtonul, asaltat de probleme la el acasă, declara că decizia revine regimului de la Kiev.

In SUA și în capitalele aliate opiniile sunt împărțite, dar încep să apară timid susținători de marca mulți ai încetării focului și recursul la negocieri, iar vocea lor începe să fie auzita la fel de puternic ca aceea a adepților variantei dure. Căci e vorba de Kissinger, Macron, Scholtz etc.

Câțiva lideri vesteuropeni, precum președintele Frantei și cancelarul Germaniei, se pronunță pentru o atitudine euroatlantică mai conciliantă și chiar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a devenit rezistent fata de o eventuală implicare sporită a Alianței în ostilități. „Vedem distrugeri, vedem suferinţă umană în Ucraina, dar poate fi chiar şi mai rău dacă NATO întreprinde acţiuni care să transforme acest război într-un război total între NATO şi Rusia”, explica secretarul general al Alianţei.

Oricum, opinia prevalenta este că războiul are (ne)șansă de a dura încă. „ Războiul din Ucraina pare permanent”, susține politologul George Friedman, întrucât, spune el, „niciuna dintre părți nu pare capabilă să distrugă forța adversă sau să articuleze ceea ce ar fi nevoie pentru a ajunge la un acord de pace”. Iar ca argumentație, apelează la istorie.

Un război se termină atunci când uneia dintre părți îi lipsește materialul pentru a continua, afirmă Friedman.

Dar Moscova face cunoscut că are tot ce-i trebuie pentru a continua operațiunea militara specială, iar, mai nou, potrivit unor informații neconfirmate, folosește și armament iranian.

De cealaltă parte, valurile de bani și arme continua să curgă spre Ucraina, dar republicanii din Camera Reprezentanților, care au preluat majoritatea în urma alegerilor de anul trecut vor o monitorizare stricta a ajutorului militar livrat Kievului.

Iar vesteuropenii încep să dea semne pronunțate de disconfort în fata cererilor Washingtonului de a susține efortul militar.
Un război se termină atunci când moralul unei părți este epuizat, mai amintește Friedman. Dar nici în Rusia, nici în Ucraina, unde echipa Zelenski instaurează o adevărata dictatura, nu se înregistrează semne de dezangajare.

Un război se termină atunci când nu există nicio speranță de creștere radicală a puterii militare și când intervenția străină este imposibilă, mai spune Friedman.

Aici opinia sa necesită o nuanțare mai mult decât importantă: reziliența Rusiei este incomparabil mai mare decât a Ucrainei și Moscova a făcut cunoscut în câteva rânduri că nu vrea să se angajeze cu toate forțele într-un război distrugător.

În sfârșit, mai scrie Friedman, un război se termină atunci când consecințele înfrângerii par tolerabile pentru civili. E greu de spus cum ar putea părea „tolerabila” situația dezastruoasa a țării lor după mai puțin de un an de ostilități.

Oricum, criteriile ad hoc de stabilire a duratei unui război, puse în circulație de politologul american nu reușesc să dea un răspuns cât de cât edificator la întrebarea: Când se va pune capăt ostilităților din Ucraina?

Dar faptul că această întrebare se pune tot mai frecvent își are semnificația sa, ea arată că tot mai multă lume se pronunță pentru negocieri de pace.

În presa occidentală se înmulțesc contribuțiile unor autori de cele mai diverse orientări politice care propun variante proprii de ieșirea din impasul acțiunilor militare prin așezarea la masa tratativelor.

În ce o privește, Moscova se declară constant în favoarea tratativelor pentru care este oricând pregătită și aceasta disponibilitate este afirmată la nivelul politic cel mai înalt al țării.