Corneliu Vlad: Conflictul din Ucraina ca “afacere”: SUA câștigă, Europa pierde

Corneliu VLAD

Efortul militar și financiar euroatlantic pentru susținerea conflagrației din Ucraina pune tot mai multe probleme aliaților occidentali și mai ales solicită într-o maniera tot mai critică coerența și unitatea Vestului.

Războiul cere tot mai presant arme și bani pentru regimul de la Kiev, iar SUA pe de o parte și aliații europeni pe de alta , din motive diferite, fac față tot mai greu solicitărilor presante exprimate public și repetate de președintele Zelenski.

America se confruntă cu propriile sale probleme de ordin economic și social, la care se adauga si încordarea cu China pe problema Taiwanului. Alegătorii americani s-au arătat la recentele alegeri îngrijorați în primul rând de problemele interne extrem de contondente, cum ar fi inflația, avortul, imigrația, criminalitatea și schimbările climatice, chiar dacă la Washington se menține un consens bipartizan solid cu privire la strategia globală a SUA, inclusiv în privința conflictului din Ucraina. Oricum, alegerile de la jumătatea termenului au consolidat poziția taberei reticenților din partide și Congres.

Iar aliații europeni din NATO resimt tot mai acut consecințele sancțiunilor aplicate Rusiei fața de implicarea americana în Ucraina și se întreabă tot mai insistent în ce măsura ostilizarea relațiilor lor cu Moscova servește intereselor lor naționale în materie de securitate și dezvoltare economica. În plus, poziția nordatlantistilor europeni este tot mai neunitara, de la partizanii liniei dure – Marea Britanie, Polonia, țările baltice la Ungaria, care are relații excelente cu Rusia și, intre ele, o majoritate cu o atitudine mai moderata, începând cu Franța, Germania, Italia, Spania.

În sfârșit, pentru a spori complicațiile intraoccidentale, se adâncește clivajul intre cele doua țărmuri ale Atlanticului în ce privește implicarea euroatlantica în Ucraina.

„Washingtonul ar putea cere aliaților UE să preia mai multă sarcină pentru ajutorul pentru Kiev după cursa de mijloc”, scrie Andrei Kortunov , director general al Consiliului rus pentru afaceri internaționale. Dacă până în 2023 ajutorul militar, financiar și umanitar total al SUA pentru Ucraina a urcat la peste 55 de miliarde de dolari, aliații europeni au furnizat Kievului doar jumătate din ceea ce i-au livrat SUA. Mulți politicieni republicani nou aleși consideră că această distribuție a eforturilor de război este nedreaptă, deoarece, spun ei, criza ucraineană este, la urma urmei, o problemă europeană mai degrabă decât una americană. Republicanii sunt de aceea deciși să solicite schimbări semnificative în împărțirea poverii dintre Washington și aliații europeni, iar presiunea asupra Europei este probabil să crească, mai ales dacă luptele din Ucraina vor continua. Oricum, Partidul Republican a fost întotdeauna mai puțin generos cu ajutorul extern decât Partidul Democrat. Kevin McCarthy, liderul republican al Camerei, a declarat deja că Ucraina nu va mai primi „cec în alb” în Congresul condus de partidul său.

E adevărat însă și faptul că Washingtonul a fost „recompensat” pentru efortul său sporit în susținerea regimului de la Kiev. „Administrația Biden a reușit să devină principalul beneficiar al conflictului” – apreciază Kortunov : Casa Albă a folosit criza ca mijloc de a-și disciplina aliații europeni și asiatici, pentru a întări și a lărgi alianța NATO, pentru a explora noi oportunități profitabile pentru industria de apărare din SUA, pentru a promova gazul natural lichefiat american scump în Uniunea Europeană etc.

Dar în același timp, fruntași republicani susțin că fixatia pe Ucraina împiedica Administrația Biden să se concentreze pe ceea ce este cu adevărat important pentru SUA și anume, o poziție mai dură față de Beijing în problema Taiwanului. „Confruntându-se mai degrabă cu Moscova decât cu Beijingul, scrie Kortunov, Administrația Biden, probabil fără intenție și aproape împotriva propriei sale voințe, a pus plăcerea înaintea afacerilor. Provocarea confruntării cu China este mult mai grea, mai controversată și mai costisitoare decât provocarea de a-l sprijini pe Zelenski împotriva lui Putin”.

Migrene provoacă la Washington și relațiile Americii cu aliații europeni. “Războiul din Ucraina strică prietenia strategică SUA-UE”, titrează publicația “Politico”. Inalți oficiali europeni, citați de “Politico”, afirma că SUA fac o avere de pe urma războiului din Ucraina, dar statele UE suferă de pe urma comercializării gazului la preţuri astronomice, a vânzării de arme şi politici care distorsionează concurenţa etc. ”Țara care obţine cel mai mult profit din acest război este America, pentru că vinde mai multe arme și mai mult gaz şi la preţuri mai mari”, remarcă un oficial european.

Un alt demnitar european atrage atenţia asupra dublei lovituri pe care o primeşte UE prin creşterea preţurilor la energie şi subvenţiile prin care Administraţia Biden ajută companiile americane în competitivitatea lor cu cele europene. Şi chiar şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, recunoaște că ”americanii – prietenii noştri – iau decizii care au un impact economic asupra noastră”.

Bruxellesul apreciază, de pilda, că subvenţiile acordate de Administraţia Biden prin Legea de Reducere a Inflaţiei afectează exporturile europene şi ameninţă să distrugă industriile din UE. Iar statele UE, care încearcă să-şi reducă dependenţa de energia rusească, plătesc gazele naturale lichefiate cumpărate din SUA de patru ori mai mult decât preţul de pe piaţa americană. Preşedintele francez Macron a descris drept ”neprietenoase” preţurile gazelor americane, iar ministrul german al economiei Robert Habeck a cerut Washingtonului să arate mai multă ”solidaritate” reducând aceste preţuri.

Pe plan militar, unele state din UE au trimis arme şi muniţii Ucrainei, reducându-şi astfel considerabil propriile stocuri și acum au nevoie să le completeze, astfel că industria militară a SUA va beneficia de o înmulţire a comenzilor.