Corneliu Vlad: Rusia vrea o Ucraina neutră și complet demilitarizată

Corneliu VLAD

Dialog edificator pentru marele public între doi grei analiști ai marii politici: venerabilul politolog rus Serghei Karaganov și ziaristul american Serge Schmemann, care a fost timp de zece ani (1980-1990) șeful Biroului de la Moscova al “The New York Times”.

De ce a recurs Rusia la o operațiune militară specială în Ucraina? – întreabă abrupt americanul. Căci nu se mai vorbea de aderarea Ucrainei la NATO. Ucraina nu prezenta vreun risc economic pentru Rusia, iar America era mai preocupată de China și Orientul Mijlociu decât de Rusia. Și atunci, de ce această intervenție?

Din două motive, răspunde Karaganov. 1. Am văzut cât de profundă era implicarea NATO în Ucraina – multe arme, antrenamente. Ucraina se transforma într-un vârf de lance care viza inima Rusiei. 2. Am văzut că Occidentul se prăbușește economic, moral, politic. Un declin deosebit de dureros după apogeul din anii ’90. Problemele Occidentului și la nivel global nu erau rezolvate. Era o situație clasică de dinainte de război. “Conflictul părea tot mai iminent. Și, probabil, Moscova a decis să prevadă și să dicteze termenii conflictului”. Moscova a decis atunci când, cum, unde, se va produce înfruntarea militară.

Înfruntare existențiala și pentru Rusia, dar și pentru majoritatea elitelor occidentale moderne, care își pot pierde încrederea populației. Și care, pentru a distrage atenția, au nevoie de un inamic, susține Karaganov. Căci, spune el, acest conflict nu este despre Ucraina. Cetăţenii ei sunt carne de tun într-un război susținut masiv de elitele occidentale pentru a-și păstra supremaţia eşuată – afirmă politologul rus.

Iar pentru Rusia, acest conflict înseamnă însăși salvgardarea țării în sine. Rusia trebuie să lupte împotriva eforturilor occidentale de a „ elimina Rusia”. De aceea, Rusia nu-și poate permite să piardă, ea va câștiga chiar și, sperăm, fără a recurge la niveluri mai ridicate de violență – precizează Karaganov, care adaugă: “Însă mor oameni”.

Dar prin acest război Rusia va fi privită ca un paria și ca o amenințare serioasă timp de mulți ani. Nu e acest război o teribilă greșeală de calcul? – întreabă ziaristul american.

“Relațiile ruso-occidentale se deteriorează de un deceniu și jumătate – replică interlocutorul rus. Nu e nimic de pierdut din prăbușirea din ultimele luni. Cu cât suntem mai departe de Occident, cu atât ne este mai bine. Cel puțin pentru următorul deceniu sau două. Să sperăm că după aceea elitele vor fi parțial schimbate și vom normaliza relațiile.”

Miza actualei crize ucrainene este însă mult mai mare decât cadrul bilateral cu Kievul sau relațiile cu Occidentul. “Pentru Rusia – spune Karaganov – care vrea să se dezvolte ca stat mândru și suveran, aceasta este o luptă pentru locul în viitoarea ordine mondială, pentru o ordine mondială corectă și stabilă. Sunt însă mai îngrijorat de probabilitatea tot mai mare ca un conflict termonuclear global să pună capăt istoriei umanității. Și nu văd oameni de calibrul lui Kennedy și anturajul lui de cealaltă parte. Nu știu dacă avem interlocutori responsabili.”

Revenind la Ucraina, ziaristul american întreabă care ar fi, în opinia Moscovei, o definiție a „victoriei”. “Este o țintă în mișcare – răspunde Karaganov. Minimul este eliberarea de sub regimul de la Kiev a Donbasului, operațiune în faza finală, iar apoi a sudului și estului Ucrainei. Atunci, scopul Rusiei ar trebui probabil să fie ca teritoriul lăsat sub controlul Kievului să fie neutru și complet demilitarizat.”

Așadar, nici vestul Ucrainei, nici Transnistria, nici Bugeacul, cum se rostogolesc predicțiile fantasmagorice din spațiul mediatic. Iar o Ucraina neutră ar fi formula de vecinătate ideală și pentru România.