Primul summit al lui Putin de când a început operațiunea specială: ce au convenit liderii din zona caspică

Putin a îndemnat la consolidarea colaborării ”Celor cinci state ale Mării Caspice” în domeniul economic și în sfera securității, scrie jurnalistul Gheorghi Berezovski într-un articol pentru Gazeta.ru.

”Cele cinci state ale Mării Caspice”, organizație ce reunește Rusia, Iran, Turkmenia, Azerbaidjan și Kazahstan, nu se întrunesc prea des – în ultimii 20 de ani, aceasta a fost a șasea lor întâlnire. Cu toate acestea, fiecare astfel de eveniment dă startul unei noi etape a colaborării regionale.

Iar dacă summitul anterior, de la Aktau, în Kazahstan, s-a încheiat cu adoptarea Convenției privind statutul juridic al Mării Caspice, piatra de temelie a actualei întruniri au fost problemele de securitate din regiune. Principiile de colaborare din sfera securitate, consfințite în comunicatul final, au confirmat statutul pașnic al Mării Caspice.

În primul rând, liderii statelor rivenare Mării Caspice au confirmat că teritoriile lor nu vor fi puse la dispoziția unor terțe țări pentru acțiuni militare împotriva oricăruia dintre membrii ”Celor cinci”, a fost impusă interdicția privind prezența în Marea Caspică a forțelor armate ale oricărui stat care nu are ieșire la această mare.

Președinții au reafirmat că activitatea statelor riverane Mării Caspice se va desfășura pe baza următoarelor principii: … folosirea Mării Caspice în scopuri pașnice, transformarea ei în zonă a păcii, a bunei vecinătăți, prieteniei și colaborării, rezolvarea tuturor problemelor legate de Marea Caspică prin mijloace pașnice.

În al doilea rând, s-a ajuns la un acord privind ”consolidarea militară în limitele unei suficiențe rezonabile”. Ceea ce înseamnă că activitatea militară a oricăruia dintre statele membre ale acestui grup de cinci trebuie să țină cont de interesele vecinilor și să nu le amenințe securitatea națională.

De asemenea, a fost reafirmată dorința ca toate măsurile din sfera activității militare să fie convenite pentru a fi păstrat spiritul predictibilității și al încrederii între participanții la summit.

Ce au spus participanții la întâlnire

Securitatea a fost tema centrală a discursului lui Serdar Berdîmuhamedov, gazda summitului. Printre altele, el a vorbit despre ”necesitatea neutralizării potențialelor amenințări care ar putea împiedica sau frâna mersul nostru înainte”. Președintele Turkmeniei are în vedere ”terorismul, traficul ilegal de droguri, crima organizată, orice altă activitate ilegală”.

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a făcut referire la rezultatele summmitului anterior, desfășurat în 2018 și a cerut intrarea cât mai rapidă în vigoare a Convenției privind statutul juridic al Mării Caspice. În momentul de față, acest lucru este împiedicat de poziția Iranului, singura țară care nu a ratificat documentul în Parlament.

Altă temă a discursului său – crearea unui hub alimentar, care să permită creșterea schimburilor de mărfuri între țările riverane Mării Caspice.

Problemele economice au constituit o prioritate și pentru Vladimir Putin.

Șeful statului rus a subliniat vastele oportunități ale țărilor la Marea Caspică în ceea ce privește colaborarea în domeniul investițiilor, adâncirea cooperării industriale și în sfera tehnologiilor avansate, precum și conclucrarea în sectorul energetic. Aceasta din urmă problemă având legătură directă cu zăcămintele de petrol și gaze din Marea Caspică. În plus, președintele Rusiei a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii de transport și logistică – amplul coridor de transport ”Nord-Sud”, cu o lungime de peste 7000 de kilometri și care trebuie să unească Sankt-Petersburgul cu orașe din Iran și India.

O altă temă importantă a summitului – ecologia. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a îndemnat la crearea unor grupuri de experți pentru combaterea scăderii nivelului de apă al Mării Caspice. Vladimir Putin a vorbit despre necesitatea de a găsi un echilibru între dezvoltarea economică și protecția mediului înconjurător al regiunii, Kasîm-Jomart Tokaev, atrăgând atenția asupra problemei conservării singurelor mamifere din Marea Caspică – focile caspice, înscrise în Cartea Roșie a Naturii.

Viitorul uniunilor regionale

În opinia redactorului șef al publicației ”Rusia în politica globală”, Fiodor Lukianov, în actuala situație geopolitică, insemnătatea structurilor regionale, precum ”Cele cinci de la Marea Caspică”, nu va face decât să crească.

”Iar motivul îl constituie scăderea competențelor instituțiilor internaționale globale. Regulile unice care stau la baza organizațiilor mondiale de diferite tipuri, ce pretind că au acoperire globală, nu mai funcționează. Acest lucru face că toate țările și regiunile, toate uniunile de țări construite după principiul regional încearcă să găsească alte metode de rezolvare a problemelor, inclusiv în sfera securității și nu numai. Iar celor care trăiesc în aceeași regiune, care se confruntă cu același mănunchi de provocări, le este mai firesc să reacționeze la ele. Acest lucru se întâmplă în cele mai diferite organizații”, a declarat expertul pentru Gazeta.ru.

Nikolai Topornin, docentul Catedrei de drept european a MGIMO, a remarcat, la rândul său, că viitorul oricăror organizații regionale depinde direct de prezența în componența lor a ”unor state puternice, care dispun de un potențial economic puternic, de potențial uman, tehnolologic, de unele resurse naturale”.

”Dacă există un astfel de stat de bază, capabil să-și extindă voința și asupra altor participanți, potențialul și eficiența organizației din care face parte, va crește”, a explicat Topornin pentru Gazeta.ru.

În acest context, grupul ”Celor cinci de la Marea Caspică” poate fi mai puțin eficientă, pentru că organizația are două centre de forță – Rusia și Iran. Potrivit expertului, întârzierea de către Iran a ratificării Convenției privind statutul juridic al Mării Caspice confirmă această ipoteză.

”De fapt, există marea lume occidentală, care se formează, înainte de toate, în jurul Statelor Unite și a Uniunii Europene. Tot acolo intră Canada, Australia, Japonia, Coreea de Sud și alte țări dintre cele mai dezvoltate ale lumii, cu economie sistemică de piață. Toate celelalte chiar dacă încearcă să rezolve împreună niște probleme comune, după rezultatele obținute sunt încă departe de organizațiile cu participarea SUA sau a UE”, a spus Topornin.

Fiodor Lukianov vede, totuși, lucrurile, într-o notă ceva mai optimistă. Drept exemplu, el a prezentat altă organizație regională – NATO, ”o alianță euroatlantică, dar în primul rând europeană”. ”Prezența Statelor Unite aduce în NATO mai multe complicații, deoarece majoritatea țărilor participante rămân totuși preocupate, înainte de toate, de problemele europene, de securitatea europeană, în timp ce atenția Statelor Unite are o focalizare mai globală, având în vedere China și alte interese proprii. Aceasta este și problema internă a NATO. Alte organizații, unde așa ceva nu există, unde toți participanții sunt concentrați, într-un fel sau altul, pe rezoltarea problemelor unei regiuni concrete, pot fi mult mai eficiente, după părerea mea”, a concluzionat expertul.