Corneliu Vlad: Rusia nu e o cetate asediată

Redacția Vești din Rusia îl felicită pe colegul  nostru  Corneliu Vlad, care a împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani. Strălucit analist de politică externă, politolog și scriitor, Corneliu Vlad face parte din remarcabila pleiadă de jurnaliști români care s-a format cândva în sânul redacției revistei ”Lumea” și ale cărei tradiții el continuă prin neobosita sa creația publicistică, pe care o practica de sase decenii. A fost redactor si editor la importante publicatii romanesti, corespondent permanent la Geneva, Viena, Bonn, în Africa și în Vietnam și această vastă experiență îl ajută și astăzi să se orienteze fără greș în vârtejul complexelor evenimente din viața internațională și să găsească cuvintele potrivite pentru a desluși în fața cititorilor sensul adevărat al evenimentelor ai căror martori suntem. De-a lungul anilor, a scris zeci si zeci de mii de articole si 20 de carti.  Îi dorim colegului și prietenului nostru Corneliu Vlad multă sănătate, viață lungă, noi și noi cărți și comentarii, să beneficiem în continuare de analiza lui profundă și lucidă și de stilul nobil de exprimare. La mulți ani, dragul nostru coleg, Corneliu Vlad!

Corneliu VLAD

Rusia traversează un moment  de încercări rar întâlnite în istoria sa. Nu se simte o cetate asediata, cum sustin mereu diversi analisti occidental, dar e adevarat că se confruntă cu un triptic de provocări, amenințări și riscuri care, prin acumulare și interacțiune, “pot afecta atât societatea, cât și statalitatea Rusiei”. O spune fără menajamente Ivan Timofeev, director de program al Clubului de discuții ”Valdai” și la Consiliul rus pentru afaceri internaționale, profesor la Universitatea MGIMO.

Conflictul ucrainean – spune el – a revizuit radical ansamblul provocărilor și amenințărilor la adresa Rusiei și au apărut scenarii de viitor  considerate anterior foarte puțin probabile. Universitarul rus distinge trei tipuri de amenințări.

1. Amenințările externe. E drept ca si în trecut istoria îndelungată a Rusiei a consemnat conflicte și nemulțumiri acumulate în timp conjugate cu provocări de securitate existențială. Dar de data aceasta, “amenințarea militară la adresa Rusiei, ostilitatea Occidentului față de Rusia și, cel mai important, sfera acțiunilor specifice pentru a limita Moscova s-au înmulțit”.
2. Al doilea tip de amenințări reprezintă înapoierea în organizarea economiei și a administrației publice, dar acum sancțiunile occidentale la scară largă, “au exacerbat semnificativ provocările legate de modernizarea economiei ruse”. În istoria Rusiei din ultima sută de ani, practic, nu au existat perioade în care liberalizarea, mai degrabă decât mobilizarea, devenea o reacție la izolare și criză. Durabilitatea unei astfel de liberalizări și capacitatea sa de a remodela economia este una dintre problemele cheie. Este adevărat că exporturile rusești pot și vor fi redirecționate către China, India etc., dar volumele și veniturile acestora vor scădea în perioada următoare.
3. Frământările și criza statalității ruse. Ele presupun “riscul unui dezechilibru rapid și exploziv al elitelor”. ”Problema ar putea deveni nu numai și nu atât „liberalii”, cât și cercurile mai largi, cerând epurări, represiuni și ”punerea lucrurilor în ordine”. Menținerea lor sub control va fi mult mai dificilă decât un protest „liberal”. În plus, apar și riscurile unei crize de stat, căci “lipsa resurselor poate provoca resentimente atât în societate, cât și în rândul elitelor”.

Aceste trei tipuri de sfidări coroborate “pun Rusia într-o situație periculoasă fără precedent. Cele mai dramatice momente ale istoriei ruse apar când țara se confruntă simultan cu cele trei seturi de amenințări. Un precedent în materie s-a produs în 1917–1920, când s-au suprapus două revoluții, războiul epuizant și intervenția străină pe fondul slăbiciunii și înapoierii economiei.

Presiunea cumulativă a celor trei tipuri de amenințări va testa puterea statalității Rusiei. Caci, avertizeaza analistul rus, ele pot duce “la tot felul de scenarii catastrofale, inclusiv  încercări de „lovituri de stat”, revoltă spontană și chiar război civil cu implicare din exterior”. Rusia a mai trecut și acum un secol printr-o situație similară, când profeții occidentali pariau pe prăbușirea unui  “imperiu cu picioare de lut”.  Dar acum există și o altă alternativă. Rusia va suferi pierderi și transformări dureroase, dar va dobândi o bază fundamental diferită pentru viața sa, dacă vor fi activate forțele creative ale oamenilor. “Va trebui să ne redescoperim propria țară și forțele ei productive, dar şi cele ale statelor considerate în trecut o prioritate secundară pentru noi”, scrie Timofeev, care afirmă că “viitorul Rusiei se bazează pe sine”.

Cele mai sângeroase conflicte din trecut, Rusia le-a avut cu vecinii săi din Occident. Multă vreme, Occidentul a fost divizat, iar Rusia era într-o coaliție sau alta. Astăzi, Occidentul este mai consolidat ca niciodată, iar potențialul său militar și economic este de multe ori mai mare decât cel al Rusiei. Dar Rusia, o putere nucleară și cu întorsături politice adesea imprevizibile, pune Occidentului o problemă.

Conflictul ucrainean a exacerbat pe termen lung amenințările externe pentru Rusia. Bipolaritatea dezechilibrată de după războiul rece, în care un pol (NATO) era cu mult superior celuilalt (Rusia), a menținut o dinamică dezavantajoasă pentru Rusia în ce privește extinderea Alianței Nord-Atlantice, perspectiva unei cooperări militare mai strânse cu țările post-sovietice și apărarea intereselor ruse.

Operațiunea militară a schimbat drastic situația, caci plaseaza Ucraina ca prioritate de top pentru Occident. UE, și în special Germania, își mărește semnificativ capacitățile de apărare. Numărul trupelor din Europa de Est crește serios. Kievul primește ajutor militar masiv. Finlanda și Suedia aderă la NATO, ceea ce înseamnă o linie de contact mult mai lungă a Rusiei cu Alianța Atlantică.

Sancțiunile occidentale au exacerbat provocările legate de modernizarea economiei ruse. Rusia a fost exclusă din sistemul financiar global centrat pe Occident, din tehnologie și bunuri industriale. Restricțiile oficiale sunt însoțite de boicoturi masive ale companiilor, iar multe alte companii din țări prietenoase cu Rusia stau în așteptare. Economia rusă a rezistat puternicului val de sancțiuni și are potențialul de a se reconstrui, dar la costuri substanțiale. Provocările includ accesul la capital și tehnologie pentru astfel de schimbări. Rusia poate să piardă piețe cheie din Europa. Exporturile rusești pot fi redirecționate către China, India și alte țări, iar liberalizarea economiei, reducerea barierelor de reglementare și a poverii fiscale pot atenua criza.

În orice caz, acumularea de șocuri este o provocare pentru Rusia pe termen scurt și mediu. Iar reformarea și modernizarea economiei este o problemă pe termen lung. Până acum însă, situația pare stabilă, iar societatea s-a consolidat. Iar persecuția rușilor, a culturii ruse și a tot ce este rusesc generează o larga respingere logică. Iar prin aceasta, “Occidentul a făcut ceea ce autoritățile de la Moscova n-ar fi putut visa niciodată” – susține politologul Timofeev.