Adunarea de la Ramstein și perspectivele unei reglementări politice în Ucraina

Ambasada Federaţiei Ruse în România

Un comentariu publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei Ruse în România:

La 26 aprilie, secretarul general al ONU Antonio Guterres a vizitat pentru prima dată Moscova. În cadrul întrevederii cu președintele rus Vladimir Putin, el a subliniat „preocuparea ONU cu privire la situația umanitară din Ucraina”. Totuși, există progres: în ultimii 8 ani, birocrația ONU cu succes utiliza doar evaluările tendențioase anti-ruse primite de la regimul neonazist de la Kiev.

Președintele Rusiei a fost nevoit să afirme că onoratul Secretar General, de fapt, a fost dezinformat cu privire la o serie de aspecte ale situației din Ucraina. La fel și cu privire la situația reală din Mariupol, unde nu au existat ostilități de o săptămână, și la motivele reale ale inacțiunii „coridoarelor umanitare” pentru populația civilă, folosită pe scară largă ca „scut uman” de către Forțele Armate ale Ucrainei și batalioanele naționaliste, care trag sistematic chiar și asupra femeilor și copiilor care încearcă să folosească coridoarele.

Totodată, la baza militară americană Ramstein (Germania) a avut loc o adunare a statelor care s-au alăturat SUA ca parte a unui fel de „coaliție în sprijinul Ucrainei”. O circumstanță curioasă a fost că „gazdele palierului” americane s-au abținut la început să publice lista participanților. Acest lucru este în contrast puternic cu activitățile, încă proaspete în memorie, ale „Comunității Democrațiilor” conduse și promovate pe scară largă de Washington ca o alianță creată pentru a „contracara autocrațiile” la nivel global.

Timiditate de înțeles: adunarea „șoimilor” de la Ramstein, care dublează în mare măsură „forul democrațiilor” în componența sa, s-a convocat de fapt pentru a discuta planurile de extindere a conflictului armat de pe teritoriul Ucrainei prin creșterea diferitelor tipuri de asistență, inclusiv financiară, dar, în primul rând, prin furnizarea de arme grele către regimul criminal de la Kiev, precum și prin întărirea „sancțiunilor și presiunii militare asupra Rusiei”. (Apropo, despre „victoria” autorităților de la Kiev asupra corupției: chiar în zilele trecute, în Țările de Jos s-a descoperit că, în cei trei ani de mandat ca președinte, un antreprenor modest din clasa de mijloc cu un capital de 20-30 de milioane, V.Zelenski are acum pe conturile bancare circa 850 de milioane de dolari!).

Între timp, după cum a spus ministrul rus de externe Serghei Lavrov, contactele politice ruso-ucrainene continuă în format online, deși sunt complicate constant de diverse tertipuri și, cel mai important, de încercările regulate ale delegației ucrainene de a renunța la pozițiile declarate anterior. Lucrurile au ajuns la punctul în care Volodimir Zelenski a spus că „nu știe nimic” despre propunerile ruse care fuseseră prezentate reprezentanților săi la negocieri în scris.

În recentul său interviu televizat, șeful departamentului diplomatic rus a subliniat că operațiunea specială a armatei ruse în Ucraina se va încheia cu un acord, „dar parametrii acestuia vor fi determinați de stadiul ostilităților”. Aparent, la Kiev ei nu se aspiră deloc la o pace timpurie și „îmbunătățirea situației umanitare” pe teritoriul propriei țări, deoarece nici măcar nu consideră necesar să-l informeze pe „șeful statului” despre cursul procesului de negociere.

Și în concluzie, nu este de prisos să menționăm că Ministerul Rus al Apărării a reacționat clar la declarațiile ministrului adjunct britanic al apărării J. Heappey, conform cărora regimul de la Kiev „are dreptul de a folosi arme grele furnizate de Occident” pentru atacuri asupra teritoriului Rusiei. Londrei și, într-adevăr, tuturor aliaților săi din Alianța Nord-Atlantică, li s-a explicat că răspunsul va fi proporțional și că „Forțele armate ruse sunt pregătite pentru a lansa lovituri de răspuns cu arme de precizie cu rază lungă de acțiune asupra centrelor de decizie relevante din Kiev. Consilierii din rândul cetățenilor uneia dintre țările occidentale care se află în centrele ucrainene de luare a deciziilor din Kiev, nu vor reprezenta neapărat o problemă pentru luarea deciziilor în Rusia.