Ministerul Apărării: NATO se pregătește pentru un conflict de proporții cu Rusia

Alianța Nord-Atlantică se pregătește pentru un conflict de mari proporții cu Rusia, a declarat viceministrul rus al Apărării, Aleksandr Fomin, la o conferință de presă pentru atașații militari și reprezentanții ambasadelor statelor străine acreditaţi la Moscova, relatază agenția TASS. 

Ministrul adjunct al Apărării din Rusia, general-colonel Aleksandr Fomin / Foto: structure.mil.ru

”Construcția militară a blocului a fost în totalitate reorientată spre pregătirea pentru un conflict armat de mari proporții și de mare intensitate cu Rusia”, a spus Fomin.

 Potrivit spuselor sale, în documentele doctrinale din ultimii ani ale NATO, cum ar fi, spre exemplu, strategia militară a NATO din 2019, Federația Rusă ”este definită direct, fără nici un fel de echivoc, ca principală sursă de amenințări la adresa securității coaliției”.

 În același timp, a arătat Fomin, ”Declarația de la Roma rămâne și acum în vigoare”.

 ”Printre altele, documentul stipulează că Rusia și Alianța nu se percep una pe cealaltă ca adversari. Este o directivă confirmată la summitul Consiliului Rusia – NATO din 2010, de la Lisabona”, a amintit viceministrul rus al Apărării.

Provocările NATO

 Există o mare probabilitate ca provocările organizate intenționat de către Alianța Nord-Atlantică în apropierea granițelor noastre să degenereze într-un conflict armat, a declarat Fomin.

”În ultimul timp, Alianța a trecut la practica provocărilor directe, asociate cu un risc ridicat de escaladare într-o confruntare armată”, a spus viceministrul, dând ca exemplu încercarea distrugătorului britanic Defender 23 de a pătrunde, la 23 iunie 2021, în apele teritoriale ale Rusiei în zona Capului Fiolent, din largul coastelor Crimeii. ”Este ilustrativ faptul că acțiunile navei Marinei militare a Marii Britanii au fost susținute de avionul strategic de recunoaștere RC-135, aparținând aviației americane”, a adăugat Fomin.

Potrivit spuselor sale, comparativ cu anul 2020, intensitatea implicării aviației de recunoaștere a crescut cu peste 60%. Numărul avioanelor de acest tip a crescut de la 436 la 710.

 Potrivit viceministrului, prezența în apele Mării Negre a navelor și a ambarcațiunilor auxiliare ale statelor membre NATO extraregionale ”a căpătat, practic, un caracter permanent”. ”Începând din ianuarie până în decembrie anul curent, navele NATO au efectuat 30 de intrări, în condițiile în care, în 2020, au fost 23. Durata însumată a prezenței lor a depășit 400 de zile, față de 359 în 2020”, a anunțat Fomin.

 El a subliniat, de asemenea, că, după retragerea SUA din Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie și mai scurtă de acțiune, NATO a ignorat, practic, inițiativa președintelui Rusiei, Vladimir Putin, privind instituirea unui moratoriu asupra amplasării, în Europa, de noi rachete cu rază medie și mai scurtă de acțiune și posibilitatea de a pune la punct măsuri reciproce de verificare pentru a spulbera îngrijorările existente. ”Este puțin probabil că desfășurarea în Europa a unor astfel de rachete va spori securitatea NATO”, a concluzionat Fomin.

Proiectele comune

 Alianța Nord-Atlantică planifică descurajarea militară a Rusiei, în timp ce, înainte, acorda mai multă atenția proiectelor comune, de interes pentru NATO”, a declarat în continuare viceministrul rus. ”Actuala stare deplorabilă a relațiilor dintre Rusia și NATO poate fi explicată prin faptul că Alianța a recurs frecvent la utilizarea metodelor hibrid pentru descurajarea Rusiei, metode ce combină dialogul cu intensificarea pregătirilor militare. În ultimii ani, accentul a fost pus pe descurajarea militară, în timp ce, înainte, se acorda mai multă atenția proiectelor de colaborare, de interes pentru Alianță”, a subliniat Fomin.

 În același timp, el a menționat că deteriorarea relațiilor dintre Rusia și NATO a început înainte de 2014. ”După încheierea Războiului Rece, Federația Rusă a întreprins numeroase încercări de a găsi noi forme de cooperare cu NATO, de a crea un sistem de securitate europeană stabil și egal pentru toți. Ar fi incorect să credem că degradarea relațiilor Rusia – NATO a început în 2014”, a spus oficialul rus.

 Potrivit spuselor sale, ”de fapt, obiectivele de cooperare egală declarate de Alianță nu au fost îndeplinite cu mult înainte, imediat după dizolvarea Pactului de la Varșovia”. ”În același timp, Rusia a dat dovadă de o deschidere fără precedent în favoarea unui parteneriat constructiv cu Occidentul și a efectuat demilitarizarea voluntară a țării la granițele sale de vest. A fost realizată o retragere a grupărilor de trupe din țările Pactului de la Varșovia, fără precedent, prin amploarea și termenele lor de îndeplinire”, a menționat viceministrul Apărării.

 Fomin a subliniat că actuala întâlnire este determinată de necesitatea de a prezenta evaluarea Ministerului Apărării al Rusii a stării și caracterului cooperării dintre Rusia și NATO în ultimele două decenii.

Exercițiile militare

Anual, NATO efectuează treizeci de mari exerciții, unde sunt prelucrate operațiuni de derulare a unui război împotriva Rusiei, a anunțat Fomin. ”Anual, blocul NATO organizează 30 de mari exerciții, în cadrul cărora sunt prelucrate scenarii de desfășurare a unor operațiuni militare împotriva Rusiei. În cadrul antrenamentelor de luptă, o atenție sporită se acordă creării de grupuri de atac la granițele țării noastre. În special, în lunile mai-iunie anul curent, a avut loc seria de exerciții Defender Europe 2021, cu redislocarea de trupe suplimentare cu un efectiv de aproape 40.000 de oameni din Statele Unite și Europa de Vest pe flancul estic”, a spus Fomin.

În același timp, el a amintit că Actul Fondator Rusia-NATO din 1997 prevede refuzul țărilor membre ale Alianței de a ”rezolva obiectivele de apărare colectivă prin desfășurarea suplimentară, cu titlu permanent, a unor importante forțe de luptă”.

”În prezent, însă, în Europa de Est este menținută cu statut permanent o prezență de aproximativ 13.000 de militari din statele extraregionale ale blocului. Respectivele formațiuni sunt dotate cu circa 200 de tancuri, 400 de vehicule blindate, 50 de tunuri și peste 30 de avioane și elicoptere”, a enumerat Fomin.

El a subliniat, de asemenea că, sub presiunea Casei Albe, șefii de stat și de guvern ai statelor membre NATO s-au angajat, la summitul din 2014 găzduit de Marea Britanie, să majoreze cheltuielile destinate apărării până la 2% din PIB și, în același timp, să aloce cel puțin 20% pentru achiziții de arme în vederea derulării de lucrări științifice de cercetare, proiectare și testare.

Ca urmare a punerii în aplicare a respectivei decizii, cheltuielile cumulate ale aliaților pentru nevoi militare au atins, în 2021, suma de 1 trilion 174 de miliarde de dolari. Este de 18 ori mai mult decât tot bugetul apărării al Rusiei. În ultimii șase ani, subvențiile Alianței au crescut cu 278 miliarde de dolari (31%), iar dacă începem calculul din anul 1997 – cu 715 miliarde, adică de două ori și jumătate.

Criza din Ucraina

Partenerii occidentali au provocat singuri evenimentele din Ucraina, pe care Alianța Nord-Atlantică le-a folosit ca pretext pentru a pune capăt cooperării cu Rusia, a declarat viceministrul Apărării. ”Prin decizia Consiliului Alianței din 1 aprilie 2014, a fost oprită orice cooperare cu Rusia. Drept pretext, partenerii noștri occidentali au folosit evenimentele din Ucraina, provocate chiar de Occident”, a spus Fomin.

El a arătat că ”Statele Unite însele și aliații lor au susținut sângeroasa lovitură de stat din țară, au recunoscut noua administrație venită la putere pe cale ilegală, cu sprijinul Occidentului”.

Dialog de la egal la egal

Potrivit lui Fomin, de-a lungul ultimilor ani, Alianța ignoră interesele Rusiei și refuză să poarte un dialog de la egal la egal, când Moscova încearcă să stabilească o cooperare. ”Alianța ignoră în permanență interesele ruse și evită o discuție de la egal la egal a problemelor existente. În 2009, spre exemplu, a fost respinsă propunerea Rusiei de a încheia un nou acord atotcuprinzător, menit să consolideze garanțiile reciproce de securitate în lumina răcirii relațiilor bilaterale sub impactul evenimentelor din Georgia, din 2008”, a declarat Fomin.

În septembrie 2017, șeful Statului Major General al Forțele Armate ale Rusiei, Valeri Gherasimov, a transmis președintelui Comitetului militar al NATO, Petr Pavel, o serie de propuneri de normalizare a relațiilor cu Bruxelles-ul pe linie militară.

”Una dintre aceste propuneri era menținerea contactelor la nivel înalt. Dar negocierile care au avut loc din 2016 până în 2021 au arătat că Alianța nu este pregătită pentru o discuție pe fond între militari, se sustrage de la luarea unor decizii concrete de detensionare, respinge în mod consecvent orice inițiative ruse”, a adăugat Fomin. Partea rusă a propus, de asemenea, un schimb de informații privind amenințarea teroristă.

În același timp, Fomin a arătat că refuzul de a-şi coordona acțiunile cu Rusia a devenit unul dintre motivele pentru care NATO a eșuat în Afganistan. ”Se pare că refuzul de a coordona acțiunile Alianței cu Rusia a devenit inclusiv unul dintre motivele fiasco-ului pe care Alianța Nord-Atlantică l-a înregistrat în Afganistan, deoarece absența unui schimb de informații pe problemele terorismului a complicat considerabil rezolvarea misiunii de neutralizare a rebelilor atât din Afganistan, cât și din alte regiuni ale lumii”, a declarat Fomin.

Explorarea Arcticii

NATO explorează în mod intenționat Arctica în scopuri militare, forțele strategice ale Alianței fiind tot mai des mobilizate pentru exerciții în imediata vecinătate a granițelor Rusiei în această zonă, a declarat viceministrul Apărării. ”În mod intenționat, Alianța Nord-Atlantică explorează Arctica în scopuri militare, unde sporește amploarea antrenamentelor de luptă cu cooptarea bombardierelor strategice și a componentei maritime a sistemului global de apărare antirachetă, inclusiv în imediata vecinătate a granițelor Federației Ruse”, a spus Fomin.

Potrivit spuselor sale, Alianța Nord-Atlantică a refuzat, în 2020, să susțină inițiativa Rusiei privind reținerea militară, ce presupunea reducerea intensității exercițiilor și a altor activități derulate de Forțele Armate ale Rusiei și de Forțele Armate comune ale NATO în zonele de contact, pe perioada pandemiei de coronavirus. 

Garanțiile de securitate

Ministerul Apărării din Rusia așteaptă din partea NATO o reacție cât mai rapidă la propunerea privind garanțiile de securitate și este gata să înceapă negocieri în orice moment convenabil, a declarat Fomin. 

Potrivit Ministerului Apărării al Rusiei, la briefingul neplanificat au participat 105 atașați militari străini și reprezentanți ai ambasadelor din 65 de state străine, inclusiv 18 persoane care au reprezentant 14 țări ale NATO.