În urmă cu 80 de ani, la circa 1500 de km (aerian) sau la 1900 de km pe şosea, adică la Moscova, începuse contraofensiva sovietică împotriva invadatorilor nazişti, parte a ceea ce este cunoscut ca Bătălia pentru Moscova.
Începutul dezastrului numit cel de-al Doilea Război Mondial este cunoscut. La 1 septembrie 1939, nebunul de serviciu al secolului trecut, Hitler, materializează ideologia bolnavă pe care o propaga. Blitzkrieg-ul face ravagii în Vestul Europei, iar la 22 iunie 1941 se năpusteşte, fără preaviz – adică declaraţie de război – asupra Uniunii Sovietice.
Armatele agresoare erau organizate în trei grupuri, pe trei direcţii: Grupul de Armate Nord către Leningrad, Grupul de Armate Sud, prin Ucraina, către Caucaz şi Grupul de Armate Centru, cu direcţie Smolensk – Moscova!
Hitler estimase că hoardele sale vor ajunge să cucerească Moscova în circa 3-4 luni – asta, în condiţiile tempo-ului alert al Blitzkrieg-ului. Se spune că atunci când Dumnezeu vrea să-l piardă pe om, mai întâi îi ia minţile. Exact asta s-a întâmplat şi cu Führerul ameţit de victorii. Astfel, înaintarea către Moscova este amânată (deşi oraşul Smolensk, considerat ”cheia” spre Moscova, era ocupat de cotropitori, iar luptele aprige duse cu rezistenţa sovietică întârziase, deja, cu circa două luni avansul spre Capitală) şi reluată la începutul lui octombrie 1941, după ce se încercase eliminarea rezistenţei sovietice de la Leningrad şi de la Kiev.
În faţa pericolului, Moscova se transformă într-o veritabilă fortăreaţă. Din Memoriile Mareşalului Jukov, cel care a organizat admirabila apărare a oraşului, dar şi contraofensiva cu debut la 5 decembrie 1941, aflăm că peste 250.000 de femei şi copii au săpat tranşee şi şanţuri antitanc, lucrând manual; trei linii de fortificaţii au fost construite în jurul Capitalei! În plus, fabricile din oraş (cele care nu au fost mutate peste Urali) s-au reprofilat urgent pe producţie de război, iar moscoviţii care ar fi trebuit evacuaţi au renunţat la a pleca, aflând că Stalin rămâne în oraş. A fost unul dintre momentele de excepţie, în care conducătorul şi poporul fac priză, astfel asigurându-se acea unitate care nu poate fi înfrântă. Mai mult, Stalin ordonă ca Parada Militară de la 7 noiembrie să se ţină, ca de obicei, ceea ce a contribuit la moralul ostaşilor şi al moscoviţilor şi la demoralizarea nemţilor aflaţi în misiune de jaf şi cotropire. În 1941, în Piaţa Roşie au defilat soldaţi şi ofiţeri de pe front şi care, după Paradă, au plecat să lupte, din nou.
La începutul lui decembrie 1941, naziştii erau la circa 30 de km de Moscova. Deşi epuizaţi şi îngheţaţi (uniformele de iarnă se rătăciseră pe undeva prin Polonia, iar temperaturile erau între -10° şi -20°C), nemţii mai speră la miracole. Speranţele sunt spulberate crunt începând cu 5 decembrie, când începe, practic, ofensiva sovietică. Efectivelor ruseşti reduse în urma luptelor li se adaugă forţe proaspete din Siberia şi din Extremul Orient – existau informaţii clare că riscul unui atac japonez împotriva URSS era nul. La Moscova, Germania nazistă a pierdut peste 500.000 de soldați și ofițeri, morți sau răniți, 1.300 de tancuri, 2.500 de piese de artilerie și peste 15.000 de vehicule.
În scurt timp, începe eliberarea teritoriilor şi a oraşelor ocupate de nemţi. Până la 7 ianuarie 1942, grupările naziste erau aruncate la aproape 300 de km de Moscova.
Bătălia pentru Moscova este foarte importantă. În primul rând, este prima înfrângere suferită de nemţi – până atunci, Blitzkrieg-ul dăduse roade. Întâlnirea cu ”Rasputiţa” rusească, soldată cu împotmolirea vehiculelor şi imposibilitatea de a avansa, şi, mai apoi, cu celebra iarnă rusească (care, în acel an 1941, a fost mai aprigă ca de obicei, funcţionând ca un aliat perfect pentru ruşi) au contribuit substanţial la deznodământul atât de nedorit de invadatorii naziştii care mizau pe infailibilul (credeau ei) ”Război Fulger”.
Apoi, la Moscova a început, practic, numărătoarea inversă pentru Hitler, fiindcă ruşii, odată porniţi, nu s-au mai oprit până la Berlin, eliberând ţară după ţară de sub jugul nazist.
Şi, foarte important, celebra Debarcare Aliată nu ar fi avut loc niciodată dacă ruşii nu ar fi început contraofensiva şi, apoi, ofensiva împotriva nemţilor, gonindu-i înapoi, la ei acasă (de unde nu ar fi trebuit să plece!).
Să aruncăm o privire ezoterică asupra acestui episod important al Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi, implicit, pentru cel de-al Doilea Război Mondial – Bătălia pentru Moscova. Dacă privim retro, la istoria acestui oraş de excepţie, putem constata că, de la 1147 (atestare documentară), de pe vremea Cneazului Dolgoruki, Moscova trece printr-o serie de evenimente tragice [incendiul din 1168, invazia mongolă a lui Batu-Han din 1238, cu incendiere, incendiul din 21 iunie 1547, apoi, iarăşi, invazia hanului crimeean din 1571, cu incendierea oraşului (doar Kremlinul a rămas întreg), invazia polonezilor la ]nceputul secolului XVII, seceta şi foametea din timpul Vremurilor Tulburi, invazia lui Napoleon (când moscoviţii au incendiat oraşul, pentru a nu-i lăsa pe francezi să o facă)] din care iese, de fiecare dată, întărită. Teribila capacitate de refacere este tipic plutoniană şi am putea spune că Moscova se află sub patronajul Scorpionului.
După cum se ştie, atât oraşele cât şi ţările sunt guvernate astral, aflându-se sub influenţa unui semn zodiacal. Ba, mai mult, astrogeografia stabileşte poziţii astrologice clare pentru fiecare oraş. Din această perspectivă, Moscova se află sub patronajul Taurului şi al Racului. Taurul este semnul pereche al Scorpionului – şi, dacă analizăm faptul că această axă, Taur-Scorpion, este axa financiară, este foarte posibil ca, la un moment dat – chiar anul viitor, 2022 – capitala Rusiei să joace un rol extrem de important în politica financiară mondială.
Elementul Rac se manifestă plenar prin faptul că oraşul este străbătut de apă – Râul Moscova şi că are deschidere la cinci mări, dar şi prin faptul că este capitala ”Maicii Rusia”, Racul reprezentând conceptul de mamă. De altfel, se pare că Napoleon ar fi afirmat: ”Dacă voi cuceri Petersburgul, voi apuca Rusia de cap, iar dacă voi cuceri Moscova, îi voi distruge inima“. Mai bine lua în considerare profunda cugetare a lui Antoine-Henri Jomini: ”Rusia este o ţară în care intri uşor, dar din care ieşi foarte greu!”.
Una peste alta, Moscova a rezistat sau a renăscut din cenuşă (iată, elementul Foc este foarte prezent, dar nu vorbim despre focul semnelor de Foc, ci despre Focul plutonian, cel care distruge şi reface, mereu îmbunătăţit), exact ca şi poporul rus. Este o analogie de care nu putem face abstracţie şi care se reflectă prin legătura simbiotică dintre Capitală şi popor. Prin urmare, teoretic şi nu numai, era de aşteptat ca Moscova să reziste asaltului nazist din 1941 şi să iasă învingătoare din Războiul care a dat lumea peste cap, ameninţând-o cu o ”resetare” (că tot este la modă termenul). Fiindcă la asta a visat şi Hitler, la o lume ”altfel”, după chipul şi asemănarea lui, dorind să strice Legile Creaţiei şi să repare ”erorile” Creatorului.
Rusia a învăţat (deşi nu şi-a dorit! Stalin nu a vrut război cu Hitler) dureroasa lecţia a Războiului, plătind teribil, prin multă jertfă, Victoria. Nu l-a provocat atunci şi nu-l va provoca nici acum. Dar este mai pregătită ca oricând să se apere şi dacă cineva, total neinspirat, va declanşa o nouă Bătălie a Moscovei, se ştie, deja, cum se va finaliza şi această luptă. Şi, vorba latinilor, ”Vae victis!”
Regimul de la Kiev nu s-a gândit nici un minut măcar că pune în pericol…
În a doua jumătate a anului 2025, este posibil scenariul unei escaladări rapide a conflictului…
În pofida sancțiunilor, Forțele Aerospațiale ale Rusiei au reușit, cu o ”viteză amețitoare” să modernizeze…
Rachetele ATACMS lansate de pe teritoriul ucrainean și doborâte de sistemele rusești de apărare aeriană…
Donald Trump nu va dărui pur și simplu Ucraina Rusiei din cauza banilor investiți, iar…
Mai mult de jumătate din țările lumii boicotează dolarul, într-o măsură sau altă Mai mult…
This website uses cookies.