Summitul online Putin – Biden, toată lumea așteaptă detalii

Dialogul dintre președinții Rusiei și Statelor Unite în format online a durat două ore. Întâlnirea a început, așa cum a fost planificat, în jurul orei 18,00, ora Moscovei. Cei doi lideri au luat legătura pe un canal video securizat. Vladimir Putin s-a aflat la reședința sa de la Soci, Joe Biden – la Casa Albă din Washington, relatează RBC.

În direct a fost difuzată doar o foarte mică parte a discuției. În cadru s-au aflat doar șefii celor două state. Putin a început întâlnirea cu cuvintele: ”Vă salut, domnule președinte”. Drept răspuns, Biden și-a exprimat regretul că președinții nu au reușit să se vadă cu prilejul summitului G20, de la Roma (delegația rusă a fost condusă, acolo, de șeful MAE rus, Serghei Lavrov). Președintele SUA a adăugat că speră ca la următoarea întrevedere a ”Grupului celor 20” să stea personal de vorbă cu Putin. În 2022, summitul va fi găzduit de provincia indoneziană Bali.

A fost pentru a doua oară când Putin și Biden au discutat, după întălnirea la nivel înalt din luna iunie a acestui an, de la Geneva. Atunci, cei doi au dezbătut aproape patru ore.

Atât Kremlinul, cât și Casa Albă au indicat drept teme de discuții pentru a două întâlnire relațiile bilaterale, securitatea cibernetică, stabilitatea strategică și probleme regionale. Potrivit consilierului președintelui Rusie, Iuri Ușakov, cei doi șefi de stat intenționau, de asemenea, să discute despre Afganistan, Iran, situația din Ucraina, din Libia și Siria.

Venind în completare, secretarul de presă al președintelui, Dmitri Peskov, a anunțat că liderii vor vorbi, în egală măsură, despre aproapierea NATO de granițele ruse și despre inițiativa lui Putin privind garanții juridice ale neextinderii Alianței spre Est. Tot Peskov a precizat că, în cadrul discuțiilor privind Ucraina, Putin nu-i va propune omologului american să adere la ”formatul Normandia”.

După cum notează RBC, întâlnirea de la Geneva a avut un impact pozitiv asupra relațiilor bilaterale dintre Rusia și SUA. Au revenit la locul de muncă ambasadorii: John Sullivan s-a întors la Moscova, Anatoli Antonov, la Washington. Au avut, de asemenea, loc întâlniri privind stabilitatea strategică și securitatea ciberntică, părțile au încercat să normalizeze activitatea ambasadelor, care s-au plâns de deficit de personal diplomatic și de imposibilitatea de a obține vize pentru aceștia. S-au înmulțit, totodată, contactele între reprezentanții celor două administrații. La Moscova au fost reprezentantul președintelui SUA pe probleme legate de schimbările climatice, John Kerry, adjunctul Secretarului de Stat Victoria Nuland, directorul CIA, William Burns.

Telefonic, au discutat, în septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei și consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională, iar la sfârșitul lunii noiembrie, un astfel de dialog s-a purtat între președintele Comitetului Șefilor de Stat Major al Forțelor Armate ale SUA, generalul Mark Milley și șeful Statului Major Genera al Forțelor Armate ale Rusiei, Valeri Gherasimov.

”Dacă am evalua relațiile înainte și după Geneva, s-ar putea spune că relațiile au apărut. Înainte de Geneva ele nu au existat, practic, și tocmai de aceea apariția unei liste, fie ea și restrânsă, cu subiecte de discuție, reprezintă, fără îndoială, un salt”, a comentat pentru RBC redactorul șef al revistei ”Rusia în politica globală”, Fiodor Lukianov.

Problema ucraineană

Cu toate acestea, să vorbești despre un trend pozitiv este, deocamdată, prematur având în vedere situația din jurul Ucrainei, consideră Lukianov. În toată această ultimă lună, SUA și alte țări occidentale declară în mod regulat că Rusia ar fi comasat trupe și tehnică militară la granița ucraineană. Capitalele occidentale avertizează Moscova împotriva unor acțiuni nesăbuite și amenință cu noi sancțiuni. Cu câteva ore înainte ca discuțiile celor doi președinți să înceapă, surse Bloomberg și CNN au declarat că, din cauza situației din jurul Ucrainei, Occidentul este gata să introducă sancțiuni, care să includă restricții legate de convertabilitatea rublei și de posibilitatea investitorilor de a cumpăra obligațiuni de creanțe rusești pe piața secundară.

Moscova insistă că nu are planuri militare împotriva Ucrainei și cere Kievului să respecte Acordurile de la Minsk, să ofere republicilor nerecunoscute din Donbass garanții de neagresiune. Pe fondul acestei agravări, Putin a amintit despre o mai veche propunere a Rusiei, aceea ca Moscova să obțină din partea țărilor occidentale garanții de neextindere a NATO spre Est. Drept răspuns, Rusia este, de asemenea, dispusă să-și asume obligații în domeniul securității europene.