FSB a dezvăluit noi dovezi ale crimelor comise cu sălbăticie de naziști în Rusia

La 80 de ani de la începerea contraofensivei Armatei Sovietice din zona Moscovei (5 decembrie 1941), FSB (Serviciul Rus de Securitate – n.r.) a declasificat documente ce relatează despre atrocitățile de o cruzime sofisticată comise de naziști pe teritoriul Regiunii Tver (Rusia Centrală, la nord-vest de capitala rusă) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, informează RIA Novosti.

Regiunea Kalinin (astăzi Tver) s-a aflat sub ocupația hitleriștilor din 17 octombrie până pe 16 decembrie 1941.

La 5 decembrie 1941 a început contraofensiva Armatei Sovietice din zona Moscova/ Foto: nashpoz.ru

În timpul bătăliei de la Moscova, mai precis la 5 decembrie 1941, a fost declanșată o operațiune ofensivă în urma căreia, la 16 decembrie, unități ale armatelor 29 și 31 i-au alungat pe invadatorii germano-fasciști din orașul Kalinin. Eliberarea definitivă a regiunii, în granițele ei antebelice, s-a încheiat abia în iulie 1944.

”Două luni de ocupație hitleristă au lăsat o urmă înfricoșătoare pe teritoriul regiunii Kalinin. După cum reiese din documentele de arhivă, încă de la mijlocul lunii decembrie 1941, după eliberarea orașului, ofițerii de contraspionaj din Kalinin și Regiunea Kalinin au fost printre primii care au demarat o muncă sistematică de documentare a faptelor de crimă, violență și jaf comise de ocupanți împotriva populației pașnice”, arată FSB.

Arși de vii

Printre documentele de arhivă publicate de Direcția FSB pentru Regiunea Tver se numără și un raport de peste 50 de pagini privind ”Distrugerile și atrocitățile săvârșite de invadatorii germano-fasciști în timpul ocupației orașului Kalinin”, document elaborat în martie 1943 de Direcția NKVD din Kalinin.

Cea mai mare parte a acestor documente se referă la numeroasele fapte de represalii săvârșite cu sălbăticie de hitleriști împotriva locuitorilor pașnici din localitățile regiunii.

Astfel, la 5 ianuarie 1942, într-o curte din orașul Kalinin eliberat de Armata Roșie au fost găsite în două beciuri ale unor șoprone incendiate trupurile neînsuflețite a zece bărbați și trei femei. ”Cadavrele erau mutilate până la desfigurare”, se precizează în raport. Experții criminaliști au stabilit că femeile și o parte dintre bărbați fuseseră sugrumați, toate victimele având maxilarele zdrobite cu un obiect contondent. La cinci le fuseseră scoși ochii.

Câteva zile mai târziu, într-o grădină de pe altă stradă din Kalinin a fost descoperită o groapă cu 21 de cadavre. La examinare s-a constatat că 11 dintre trupurile neînsuflețite aveau mâinile răsucite la spate și legate cu cabluri electrice, 12 nu aveau ochi, țesutul moale de pe față fusese distrus, maxilarele superioare și inferioare sfărâmate, dinții scoși, iar la două cadavre fuseseră tăiate urechile.

”La mijlocul lunii decembrie 1941, în satul Salîghino din comuna Burașevski, Regiunea Kalinin, nemții i-au aruncat în foc de vii pe Loșkova Ksenia, 62 de ani, Kuznețova Maria, 80 de ani și pe Kudriavțeva Uliana, de 70 de ani, pentru că îi împiedicaseră pe fasciști să le incendieze propriile case”, se spune în document.

Iar la 17-18 decembrie 1941, retrăgându-se din satul Danilovskoe, sub atacurile Armatei Roșii, nemții au incendiat așezarea, jefuind în prealabil întreaga populație și gonindu-i pe locuitori în spatele frontului lor vreo 15-20 de kilometri.

”După care au luat bărbații pe care i-au fugărit și mai departe, iar femeilor și copiilor li s-a ordonat să se întoarcă. În momentul în care femeile și copiii s-au strâns în grup, nemții au deschis focul asupra lor. Au fost mulți morți și răniți”, se precizează în rapoartele respective.

În acele zile, nemții care se retrăgeau din împrejurimile orașului Kalinin i-au adunat într-un loc pe toți locuitorii din mai multe sate Nekrasovo, Borisovka, Riazan și Lvov, după care i-au selectat pe bărbații și tinerii apți de muncă, în timp ce pe restul, adică aproximativ două mii de oameni, printre care se aflau mame cu bebeluși în brațe și bătrâni, au fost împinși în mlaștina râului Tmaka. Pe drum, hitlerișii i-au batjocorit în fel și chip pe oameni.

”Apoi, nemții i-au obligat pe oameni să meargă prin mlaștină în direcția satului Savino-Fiodorovskoe. Având în vedere că satul fusese ars din temelii de nemți, oamenii cu copii și bebeluși au fost nevoiți să petreacă noaptea în pădure, unde mamele au aprins focuri pentru a-i încălzi pe cei mici, zgribuliți de frig. În acest context, nemții au început să tragă în oameni din mitraliere, fără nici un avertisment. Au murit și au fost răniți mulți copii, bătrâni, multe femei”, se arată în raport. În satul Logvino, raionul Zubțov, nemții, retrăgându-se, i-au băgat pe oameni într-o pivniță. Ușile le-au bătut în cuie, le-au acoperit cu fân și le-au dat foc. În incendiu și-au pierdut viața 26 de adulți și copii.

Execuție în masă la un spital de psihiatrie

Documentul descrie cum naziștii au omorât peste 700 de pacienți ai unui spital psihiatric local.

”Satul Burașevo, din Regiunea Kalinin, pe teritoriul căruia este situat Sanatoriul de psihiatrie ”Doctor Litvinov”, a fost ocupat de nemții care, mai întâi i-au înghesuit pe toți bolnavii într-o încăpere, după care i-au supus unei otrăviri în masă prin injectare cu insulină, veronal, luminal, amitol de sodiu și morfină. În total au fost omorâte, astfel, 737 de persoane”, se precizează în raport.

O atrocitate care a devenit cunoscută mai de mult. Sovinformbiuro (Biroul de Informare al URSS, n.r.) și Comisariatul Popular pentru Afaceri Externe al URSS au informat, cu mulți ani în urmă, comunitatea mondială despre crimele inumane comise de naziști la Burașevo.

Acum, Spitalul de psihiatrie ”Litvinov” este una dintre cele mai mari instituții de specialitate, ce acordă asistență psihiatrică populației adulte și copiilor din Regiunea Tver.

Batjocorirea copiilor

Iar în orașul Starița, nemții au masacrat cu brutalitate militari răniți ai Armatei Roșii. Nu departe de clădirea centrului de pregătire a Comisariatului militar raional a fost descoperită o groapă de gunoi unde se aflau 83 de cadavre.

”S-a stabilit că toți cei 83 de prizonieri de război au fost batjocoriți cu brutalitate. Unii aveau cârpe îndesate în cavitatea bucală, alții aveau mâinile tăiate, ochii legați sau buzele tăiate”, se detaliază în raport.

În satul Novo-Semionovsk, raionul Kalinin, o femeie însărcinată a fost violată, apoi ucisă. Evdochia Trusova, din satul Sințovo, raionul Turghinov, a fost înjunghiată pentru că l-a rugat pe un soldat german să nu mai arunce cu cărbuni pe podeaua din casa ei.

În satul Semionovskoe a fost găsit trupul neînsufleți al unui băiat de 12 ani, căruia nemții i-au scrijelit pe frunte o stea în cinci colțuri.

Hitleriștii l-au tratat cu sălbăticie pe colhoznicul Konstantin Melnikov, un locuitor al satului Dolghie Nivî, raionul Pogorelski, în casa căruia au găsit o pușcă. Nemții l-au dus în satul Voskresenskoe, unde, ”în public, l-au bătut îndelung cu picioarele și cu lovituri de patul pușcii, au asmuțit câinii asupra lui, care i-au mușcat nasul, i-au sfârșiat picioarele și gâtul”. Când Melnikov era deja într-o stare de semi-conștiință, nemții i-au înfipt un cârlig în bărbie, de care l-au agățat. ”A stat așa atârnat peste 1,5 ore. Nemții l-au coborât apoi și l-au împușcat”, se menționează în document.

De asemenea, a fost consemnată altă faptă de batjocorire a unui copil.

”Evacuată în satul Miakișevo, soția comandantului Illarionov și fiul acestuia, înfometați amândoi, locuiau în aceeași casă cu nemții. Germanii l-au învățat pe copil să mănânce sub masă, aruncându-i, din când în când câte o bucățică de zahăr, pe care o striveau cu cizmele până se făcea praf. Într-o zi, în loc de zahăr, nemții au aruncat sub masă carbid. Copilul s-a târât și a mâncat carbidul, crezând că este zahăr. Și-a ars toate organele interne. Băiatul s-a chinuit mult în răsetele nemților”, se arată în document.

Organele constraspionajului militar au primit rapid de la sursele lor și de la militarii care au ieșit din încercuire, informații privind situația din teritoriul temporar ocupat și despre complicii naziștilor.

Una dintre misiunile ofițerilor securității de stat a fost, în anii de război, documentarea crimelor săvârșite de ocupanții germano-fasciști. Această muncă a început cu mult înainte de publicarea, la 2 noiembrie 1942, a decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS privind înființarea Comisiei Extraordinare de Stat pentru stabilirea și investigarea atrocităților comise de invadatori și de complicii acestora, precum și a prejudiciilor aduse de ei cetățenilor, colhoznicilor și organizațiilor publice, întreprinderilor și instituțiilor URSS.

Din primele zile ale războiului, de strângerea și documentarea dovezilor privind atrocitățile la care s-au dedat ocupanții pe teritoriul sovietic s-au ocupat Direcția 2 (constraspioaj) a NKVD al URSS; Departamentul 2 (începând cu 2 ianuarie 1942 – Departamentul 4 (din spatele frontului) al NKVD al URSS; Direcția departamentelor speciale al NKVD al URSS și direcțiile speciale ale NKVD-urilor fronturilor.