Corneliu Vlad: Rusia își consolidează capacitățile de apărare la frontierele sale vestice

Corneliu VLAD

La summitul Putin-Biden din vara acestui an, președintele american a declarat că SUA își doresc relații stabile și previzibile cu Rusia și următoarea jumătate de an va fi o perioadă edificatoare pentru evaluarea șanselor de realizare a acestui obiectiv. Din păcate, termenul fixat de șeful Casei Albe se încheie în luna decembrie, dar șansele ca obiectivul Washingtonului să fie atins nu numai că nu s-au apropiat, dar evoluția relațiilor dintre cele doua superputeri conduce spre o tensionare tot mai accentuată. Zona cea mai critică sunt frontierele de vest ale Rusiei, care se află în vecinătatea imediată a Belarusului și Ucrainei și spațiul Mării Negre.

Ministrul Șoigu a declarat recent că militarii ruşi au constatat o creştere semnificativă a activităţii bombardierelor aviaţiei strategice a SUA în imediata apropiere a frontierei de stat a Federaţiei Ruse. “În ultima lună au fost efectuate circa 30 de decolări pe direcția granițelor Federației Ruse, ceea ce este de 2,5 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut”, a declarat Șoigu. “În cursul acestei luni, pe durata exercițiilor Global Thunder ale forțelor strategice americane, 10 bombardiere strategice au exersat, practic simultan, varianta de utilizare a armei nucleare împotriva Rusiei din direcțiile vestică și estică”.  ”Distanța minimă față de granița noastră de stat a fost de aproximativ 20 de kilometri”, a precizat Șoigu.

În acest context, ministrul rus a anunțat intenția Rusiei de a întări forțele sale armate ca răspuns la ”activitatea crescândă” a NATO la frontierele sale. «Situația militara și politică dificilă din lume și activitatea crescândă a statelor NATO în apropierea frontierelor ruse impun necesitatea continuării dezvoltării calitative a forțelor armate”, atât a forțelor nucleare, cât și a forțelor de disuasiune non-nucleare”, a declarat ministrul.

Și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a atras atenția asupra agravării situației la granițele Rusiei și a ținut să remarce: „ Suntem acuzaţi de un fel de activitate militară neobişnuită pe teritoriul nostru de către cei care şi-au adus forţele armate de peste ocean. Adică Statele Unite ale Americii. Nu este chiar logic sau politicos”, a spus, cu o doză de ironie, Peskov.

Rusia, a continuat Peskov, doreşte ca NATO să înceteze „concentrarea unui pumn militar” în apropierea graniţelor Rusiei şi să nu mai înarmeze Ucraina cu arme moderne. Iar Moscova a avertizat în luna septembrie că NATO ar depăşi linia roşie a Rusiei dacă şi-ar extinde infrastructura militară în Ucraina.

Precizare justificată de faptul că Statele Unite și NATO tind să-și sporească prezența în Ucraina.

Generalul Ivan Konovalov, directorul Centrului pentru conjunctură strategică, a făcut cunoscut că Statele Unite construiesc deja obiective militare pe teritoriul Ucrainei. ”Una dintre baze se construiește deja pe banii americanilor în zona Ociakovo, de lângă Odesa. Sunt infrastructuri ale NATO și SUA, care pot fi numite bază”. Iar Marea Britanie construiește în Ucraina două baze navale militare.

Rusia, continuă expertul Konovalov, urmărește cu atenție acțiunile pe care NATO le întreprinde la granițele ei și ”reacționează deja la toate mișcările de trupe ale NATO. Răspunsul se află în extinderea forțelor armate ale Rusiei, ceea ce înseamnă întarirea direcției vestice. Se consolidează gruparea din Peninsula Crimeea, se întărește Flota din Marea Neagră”.

Concentrarea de forțe și mijloace militare la frontierele de vest ale Rusiei se desfășoară pe fondul unei adevărate isterii în mediile politice și mediatice occidentale (cum a numit-o ministrul rus de Externe Serghei Lavrov), despre un iminent atac al Rusiei împotriva Ucrainei, aserțiune neconfirmată însă oficial nici la Pentagon, nici la Departamentul de Stat.

Un alt punct fierbinte în vecinătatea Rusiei l-a constituit în ultimele săptămâni criza declanșată în relațiile dintre Belarus și Polonia-Lituania pe tema refugiaților din Orientul Mijlociu care doreau să se deplaseze în Europa Occidentala și au fost opriți la granița cu Polonia. Dincolo de consecințele sale dramatice de natură umanitară, criza s-a extins și în sfera politico-diplomatică și militară. Marea Britanie și-a făcut simțită prezența militară în zonă, iar Rusia și Belarus au replicat în mod corespunzător.

De ce toată această agitație războinică, dacă nici oficialitățile, nici majoritatea analistilor din Occident nu creditează un iminent atac al Rusiei asupra Ucrainei iar Moscova dezminte zilnic un asemenea scenariu? Cele mai multe explicații converg în ideea că astfel se încearcă justificarea intenției de sporire a ajutorului militar al NATO pentru Ucraina și de implantarea unei prezențe a militare a Alianței pe teritoriul ucrainean.

În aceasta privință, poziția Moscovei este cât se poate de fermă. Președintele Putin sublinia recent într-un articol apărut în presa occidentală: „Nu vom permite niciodată ca teritoriile noastre istorice și popoarele apropiate nouă să fie utilizate împotriva Rusiei”.