Ambasadorul Rusiei, Valery Kuzmin: Poziția ostilă a UE este complet inacceptabilă – ne reorientăm comerțul extern; securitatea Mării Negre trebuie asigurată exclusiv de statele riverane

Publicația românească ecopolitic.ro (Ecopolitic News) a publicat un amplu interviu, în exclusivitate, cu Ambasadorul Federației Ruse la București, E.S. Valery I. KUZMIN, care a spus, între altele, că securitatea Mării Negre poate și trebuie să fie asigurată exclusiv de forțele statelor riverane, anunțând totodată că Rusia își reorientează cu succes relațiile comerciale externe către alți parteneri, în est, de exemplu, în China, în America Latină, în Africa, din cauza că Uniunea Europeană (…) ”ocupă o poziție ostilă față de Rusia, încearcă în mod activ să se amestece în afacerile interne ale Rusiei – un lucru complet inacceptabil pentru noi.”

Reproducem, cu unele prescurtări, acest interesant inteviu pentru cititorii noștri.

• Ambasadorul Federației Ruse: În ceea ce privește România (…) embargoul UE față de Rusia nu ne-a adus nimic bun – în unele regiuni, de exemplu, la Craiova, mi s-a spus că sancțiunile europene împotriva Rusiei au produs pagube enorme economiei românești, pentru că a fost necesar să fie închisă o întreagă industrie, producția de echipamente de petrol și gaze, un întreg sector industrial, care a funcționat cândva pentru piața sovietică, apoi pentru piața rusă.
• S. Kuzmin: Nu acceptăm încercările SUA și NATO, care își pierd treptat pozițiile de  conducere la nivel mondial în diverse sfere, de a impune comunității internaționale o   nouă împărțire bazată pe principiul „prietenului sau dușmanului”, adică, de fapt, o nouă formulă de confruntare care mărește amenințarea genezei conflictelor globale

E.S. Valery I. KUZMIN – mesaj către români: Îi felicit pe românii, pe toți românii, organele de stat, și simplii cetățeni ai României cu ocazia sărbătorii naționale – 1 Decembrie, care va fi marcată aici, în țară.

”Am participat în repetate rânduri la diverse sărbători cu această ocazie, le urăm multă sănătate în ciuda tuturor pandemiilor, succes în construirea țării, inclusiv în eliminarea consecințelor acestei pandemii, care, din păcate, sunt foarte neplăcute pentru economie, pretutindeni, atât aici, cât și în România, și în întreaga lume.

Și apoi Crăciunul este foarte aproape de noi, totuși, românii îl sărbătoresc puțin mai devreme, îl vom avea abia pe 7 ianuarie. Dar, în noaptea de Crăciun, le doresc românilor să uite, sau mai bine să renunțe, ca la ceva total inutil, la spaimele imaginare legate de amenințarea rusă și să întâmpine cu liniște această Sărbătoare ortodoxă, o Sărbătoare creștină asociată cu cele mai frumoase concepte de dragoste, vatră de familie, dragoste pentru copii. Și apoi – totul va fi bine pentru noi!”, a mai transmis ambasadorul Rusiei.

TEXT INTERVIU

Covid-19

– În Rusia, ca și în România, în ultima perioada s-a înregistrat o creștere a infectării și mortalității din cauza Covid-19 în contextul așa numitului celui de-al patrulea val al pandemiei. Din păcate, nu pot spune nimic încurajator cu privire la cooperarea sau asistența reciprocă între țările noastre în sfera sanitară și umanitară. Guvernul României respectă în mod clar liniile directoare ale Uniunii Europene, care, în opinia noastră, din motive politice tergiversează înregistrarea vaccinului anti-covid din Rusia Sputnik V, care și-a confirmat deja eficiența și siguranța sporită nu doar în Rusia, ci și în zeci de țări din întreaga lume. Recent, autoritățile române au interzis oficial, sub pretextul că nu este destinat combaterii Covid, utilizarea medicamentului antiviral preventiv Arbidol produs în Rusia, Belarus și Ucraina, care, însă, este popular și, potrivit multora, contribuie la întărirea imunității.

Sperăm că după înregistrarea vaccinului din Rusia de către OMS, iar mai târziu, sperăm, că și de către Agenția Europeană pentru medicamente UE, situația se poate îmbunătăți.

Criza energetică

– Criza energetică care a cuprins Europa nu este o raritate din punctul de vedere al modelului economic liberal al capitalismului. Totuși, totul ce se întâmplă în acest sens în Europa Occidentală, inclusiv în conducerea UE, nu poate fi numit decât un „teatru al absurdului”.

Cert este că prețurile de pe piețele spot fluctuează întotdeauna, dar în ceea ce privește o astfel de marfă atât de specifică din punct de vedere de stocare și producție precum gazele naturale, în comerțul dintre Rusia și Europa, în ultima jumătate de secol, a fost dezvoltat un mecanism special de stabilire a prețurilor. Prețul era determinat de contracte pe termen lung și era de fapt „plutitor”, ca urmare a modificărilor prețurilor la petrol și produse petroliere cu un „decalaj” de șase luni. Cu toate acestea, tocmai în cadrul noii strategii energetice a Uniunii Europene și la insistențele Comisiei Europene, multe state au abandonat această practică, trecând la achizițiile de gaze pe piața spot. De asemenea, recent s-a format un deficit semnificativ de ofertă, ca urmare a reorientării a unei părți semnificative a livrării de gaz lichefiat din Orientul Mijlociu și Statele Unite către piețele din Orientul Îndepărtat, unde prețurile pentru aceste produse erau mai mari decât în Europa.

Deficitul rezultat s-a dovedit a fi imposibil de acoperit prin producția de gaze naturale în Europa de Vest, unde producția lor este în scădere în ultimii ani din cauza epuizării zăcămintelor. În același timp, un proiect comun gata de funcționare al unui număr de corporații energetice europene și Gazprom – Nord Stream-2 (SP-2) – ar putea deveni un „colac de salvare” pentru economia Europei Occidentale. Dar, oh, groază! La Washington, și împreună cu acesta, la Bruxelles, noua conductă de gaz este numită în mod persistent „armă energetică” și, aproape, un mijloc de șantaj și presiune în mâinile Rusiei „rău intenționate”. În același timp, capacitatea de debit a SP-2 este de 5-7 ori mai mare decât volumul de gaz care lipsește pe piața europeană și care este estimat la 8-10 miliarde de metri cubi.

Care este logica aici? Pot să ofer singura explicație care a existat de mult în Rusia ca un banc pentru copii: „Nu voi purta căciula ca să-i fac mamei în ciudă și să-mi înghețe urechile”. Cine aici este „băiețelul capricios” – ghiciți singuri.

Securitatea în Marea Neagră

– Cuvintele Președintelui Vladimir Putin despre disponibilitatea de a dezvolta relații reciproc avantajoase cu România și prezența unui bun potențial de cooperare în acest sens în regiunea Mării Negre trebuie luate la propriu. Un exemplu de platformă suficient de eficientă pentru o astfel de interacțiune de succes este Organizația de Cooperare Economică a Mării Negre (OCCEN), al cărei post de secretar general este deținut de fostul ministru de externe al României L. Comănescu. Printre cele mai importante domenii de cooperare putem menționa proiecte din domeniul inovației, monitorizării mediului, pescuitului etc.

Totodată, suntem convinși că securitatea Mării Negre poate și trebuie să fie asigurată de forțele statelor exclusiv riverane, pentru care au fost create, la timpul lor, mai multe formate multilaterale, precum „BLACKSEAFOR”, Documentul privind măsurile de consolidare a încrederii și securității în domeniul naval la Marea Neagră etc. Drept „moștenire din secolul XX”, în acest sens, am primit Convenția de la Montreux, care limitează semnificativ prezența militară extraregională în Marea Neagră pe timp de pace.

Din păcate, în ultima perioadă, inclusiv la București, au prevalat susținătorii unei escalade de-facto a confruntării militare în bazinul Mării Negre prin extinderea aici, chiar și prin rotație, a prezenței forțelor navale ale statelor membre NATO non‑regionale. Mai mult, în mod constant, de exemplu, în cadrul recentei vizite a ministrului român de externe B. Aurescu la Washington, auzim apeluri către Statele Unite despre necesitatea creșterii prezenței lor militare pe teritoriul României, în Ucraina etc. În spațiul aerian internațional deasupra mării, patrulează constant avioanele militare din state aflate la multe mii de mile maritime depărtare, precum Marea Britanie, Canada, Spania etc. Suntem convinși că acesta este un drum care duce doar nicăieri, plin de amenințări nu numai cu incidente neintenționate, ci și de conflicte armate mai ample, folosind atât arme convenționale, cât și neconvenționale. Un factor serios care agravează situația este baza sistemului global de apărare antirachetă al SUA desfășurat la Deveselu, România, ale cărui lansatoare Aegis Ashore pot fi folosite cu ușurință nu doar în scopuri pur defensive, ci și pentru lansarea rachetelor de croazieră cu rază lungă de acțiune cu focoase nucleare. Și Rusia nu poate ignora această circumstanță atunci când își construiește propriul sistem de apărare.

Scandalul diplomatic

– Din punct de vedere formal, scandalul diplomatic provocat de expulzarea din București fără o explicație inteligibilă a motivelor a Adjunctului Atașatului militar pe lângă Ambasada Rusiei a fost epuizat. În conformitate cu „principiul reciprocității”, unul dintre angajații Ambasadei României la Moscova a fost nevoit să plece înainte de termen în țara sa. În același timp, desigur, astfel de „incidente” nu contribuie la crearea unei atmosfere favorabile dezvoltării relațiilor interstatale ruso-române.

Alegerile pentru Duma de Stat

– Alegerile deputaților ai Dumei de Stat a Adunării Federale a Federației Ruse celei de-a VIII-a Convocări s-au desfășurat în septembrie anul curent, ele au avut loc pe baza unui sistem electoral mixt: conform listelor de partide și circumscripții cu mandat uninominal (în ambele cazuri, câte 225 de deputați).

La alegeri au participat 14 partide politice. Potrivit rezultatelor alegerilor, pragul de cinci la sută a fost depășit, pentru prima dată în istoria modernă a țării, de cinci partide: Rusia Unită – 49,82%, Partidul Comunist al Federației Ruse – 18,93%, Partidul Liberal Democrat din Rusia – 7,55%, Rusia Justă – Patrioții – Pentru Adevăr – 7, 46%, Oamenii Noi – 5,32%. Câte un deputat va reprezenta Partidul Creșterii, partidele Patria Mamă și Platforma Civilă. Rusia Unită și-a păstrat majoritatea constituțională.

Alegerile s-au desfășurat cu ajutorul unor tehnologii moderne fiabile – portalului federal „Gosuslugi/Servicii publice” și a sistemului automatizat de stat „Vybory/Alegerile”, complet autonom de intervenții externe. Observatorii din Rusia și din străinătate, inclusiv din statele UE, au remarcat în rapoartele lor oficiale transparența maximă a votului, precum și un număr nesemnificativ de încălcări care nu au afectat rezultatele alegerilor.

Din cauza evoluției pandemiei, numărul observatorilor din străinătate a fost oarecum redus, și de acest lucru a profitat ODIHR OSCE, care a refuzat să-și trimită reprezentanții în Rusia, deși Rusia era gata să-i primească, în număr de câteva zeci de persoane. Pentru a face o comparație și pentru a înțelege abordarea politizată a ODIHR, voi menționa doar că o săptămână mai târziu, doar 3 (trei!) angajați ai Biroului observau alegerile din Germania, și acest lucru s-a dovedit a fi cu totul suficient.

Astfel, ne putem aștepta la continuitate în cursul politicii externe și interne a Rusiei în urma rezultatelor alegerilor.

Pe scena internațională, diplomația noastră susține în mod constant dialogul egal și reciproc respectuos al tuturor statelor, cu scopul de a elabora cele mai consensuale (colective) soluții, menite să formuleze răspunsuri la cele mai importante provocări la adresa securității internaționale și chiar la însăși existența a omenirii pe planeta noastră. Printre acestea se numără menținerea stabilității strategice globale (în primul rând în domeniul controlului armelor), combaterea terorismului internațional, a schimbărilor climatice nefavorabile, criminalității organizate și traficului de droguri, rezolvarea problemei migrației în masă a populației etc.

Nu acceptăm încercările SUA și NATO, care își pierd treptat pozițiile de conducere la nivel mondial în diverse sfere, de a impune comunității internaționale o nouă împărțire bazată pe principiul „prietenului sau dușmanului”, adică, de fapt, o nouă formulă de confruntare care mărește amenințarea genezei conflictelor globale distructive.

În această lumină privim inițiativa lui J. Biden de a organiza un „summit al democrațiilor” (apropo, pași similari au fost întreprinși acum 20 de ani, în perioada de vârf a dominației globale americane, de exemplu, și în urma lor a fost creată ulterior așa-numita Comunitate a Democrațiilor, aproape uitată, unde, de exemplu, România deține în prezent președinția).

Rusia nu împărtășește sloganurile propuse de Occidentul colectiv precum crearea unei „noi ordini globale bazate pe reguli”, soluționarea problemelor internaționale pe baza unor coaliții multilaterale ad-hoc sub marca „multilateralismului”.

După cum a remarcat ministrul rus de externe Serghei Lavrov la actuala sesiune a Adunării Generale a ONU, punctul de plecare pentru îmbunătățirea relațiilor internaționale poate fi doar dreptul internațional convențional, ONU jucând un rol central. Motto-ul diplomației ruse este „#RegulilenoastresuntCartaONU” (#НашиправилаУставООН).

Cele mai promițătoare domenii de cooperare economică

– În ciuda fenomenelor de criză asociate cu pandemia, în acest an ne așteptăm la o ușoară creștere a comerțului dintre țările noastre. În același timp, se pare că va fi foarte dificil ca un impuls suplimentar notabil să fie acordat cooperării economice bilaterale fără a relua lucrările Comisiei Interguvernamentale pentru Cooperare Comercială, Economică și Tehnică. Primul pas ar trebui să fie numirea copreședinților acesteia.

Mai multe companii din Rusia și internaționale cu participare predominantă a Rusiei, precum Lukoil, TMK și altele, operează cu succes în România de mulți ani, dar oportunitățile de dezvoltare a proiectelor reciproc avantajoase nu se limitează la domenii tradiționale precum industria petrolului și a gazelor, a laminarii țevilor și celei de mobilă. Oamenii de afaceri din cele două țări își manifestă interesul pentru extinderea gamei comerțului reciproc (de la materiale de construcție, îngrășăminte minerale, petrochimie, la comerțul în rețea cu produse alimentare și industriale, medicamente, tehnologiile informaționale și de comunicare etc.).

Un rol activ în extinderea orizonturilor comerțului și afacerilor reciproce revine Camerelor de comerț și industrie, inclusiv la nivel regional. Sprijinul clar marcat din partea structurilor de stat ale ambelor țări ar fi de mare importanță pentru stimularea cooperării pragmatice reciproc avantajoase în sfera comercială și economică.

Cine sunt de vină? Iar ”bicecliștii”?

Poziția noastră principială este cea de neamestec în treburile interne ale României. Mai mult, ar fi ciudat din partea mea să comentez tehnicile polemice aplicate de politicienii români în cursul rivalității politice interne.

Pot spune un lucru: în ultimii ani, în țările așa-zisului Occident civilizat se contura o evidentă schimbare spre a inventa, în spiritul celebrului roman al lui G. Orwell a unui anume „novlimbi/newspeak”, unui întreg sistem de concepte și termeni false, ca să nu mai vorbim de obsesia față de amenințarea rusă, care nu vor aduce nici un beneficiu nimănui. În Germania de la Weimar, devastată și sărăcită, de după Primul Război Mondial, a fost o glumă: „Evreii și bicicliștii sunt de vină pentru toate problemele țării noastre. Urma întrebarea: de ce bicicliștii? Răspunsul era o contra întrebare, de ce evreii?” Și cum s-a terminat totul? Prin Holocaust și Tribunalul de la Nürnberg.

Ar fi posibil să reformulăm această poveste într-o manieră modernă: „Rusia (și, mai recent, China), precum și fanii trotinetelor electrice, sunt de vină pentru toate problemele Occidentului”. Mai departe – conform textului. Singura întrebare este dacă Occidentul este conștient de pericolul de a continua echilibrarea în pragul unui război care amenință să fie cel din urmă pentru întreaga umanitate.

La rândul nostru, putem confirma doar că Rusia are suficiente fonduri, și cele mai moderne, care nu sunt la dispoziția „șoimilor” occidentali pentru a-și asigura securitatea națională și a contribui demn la menținerea păcii internaționale și a stabilității globale.

Despre perspectivele relațiilor politice, a unei întâlniri la nivel înalt

În calendarul bilateral al relațiilor politice ruso-române în perioada recentă și în viitorul apropiat nu s-au înregistrat evenimente pozitive vizibile și, din păcate, ele planificate nu sunt. România urmează cu strictețe pe urmele politicii din ce în ce mai agresive față de Rusia a SUA, a Uniunii Europene și a NATO, care și-au declarat de fapt scopul – de a crea obstacole în calea dezvoltării, și de fapt, de a ne distruge țara sub pretexte false de „constrângere”.

În general, țara noastră se confruntă cu o astfel de ostilitate deschisă din partea Occidentului la intervale foarte scurte, de multe secole: începând cu invazia cavalerilor teutoni în ținuturile Pskov-Novgorod în prima jumătate a secolului al XIII-lea și până la recentul Război Rece. Sunt obligat să reamintesc din nou „capetelor fierbinți” din Occident, care sunt bântuite de vastitatea teritoriului și bogăția de resurse a Rusiei, cum s-au finalizat toate aceste aventuri.

În paralel, opinia publică occidentală este supusă „spălării pe creier” (brain-washing) cu privire la „agresiunea hibridă”, „revizionismul” Rusiei, intențiile sale de a „stabili sfere de influență” etc., etc. Și toate acestea ‑ pentru a-și justifica pretențiile neîntemeiate de hegemonie mondială.

Pe acest fond, desigur, tema unui schimb de vizite la cel mai înalt nivel nu se pune, aceasta ar fi contrar practicii internaționale consacrate. În același timp, pot confirma disponibilitatea părții ruse de a relua un dialog politic substanțial, egal și respectuos reciproc cu Bucureștiul.

Cum afectează embargoul impus de către UE Rusiei relațiile bilaterale Rusia – România?

Mă bucur să vă urez bun venit la Ambasada noastră. Abordați probleme cu adevărat de actualitate care au împiedicat relațiile normale dintre Rusia și Uniunea Europeană timp de șapte ani. La un moment dat, contrar dreptului internațional actual, fără sancțiuni din partea Consiliului de Securitate, Uniunea Europeană și alte state au declarat sancțiuni ilegale împotriva Federației Ruse. Dvs. le numiți „embargou”.

Ca răspuns, Federația Rusă a adoptat contrasancțiuni. Mai exact, contramăsuri, care au vizat în primul rând domeniul agricol, complexul agricol. Fără îndoială, acesta a fost un factor care ne-a complicat relațiile, dar în același timp, după șase-șapte ani, constatăm că datorită acestei decizii, sau situației actuale ca urmare a acestei decizii, Federația Rusă a putut ridica dramatic nivelul producției agricole, devenind acum unul dintre cei mai mari exportatori, de exemplu, de cereale către piața mondială de alimente, într-o mare măsură, a devenit autosuficientă în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente.

Îmi amintesc de tinerețea mea, când răposatul lider al Revoluției libiene, Muammar Gaddafi, a spus că nu poate exista independență fără securitate alimentară, fără autosuficiență în alimentație. Libia, desigur, nu a reușit să rezolve această problemă. Și Rusia o rezolvă cu succes.

Cu toate acestea, mai târziu ne-am convins că aceste sancțiuni, în realitate, au fost anunțate ca un fel de reacție la „anexarea ilegală a Crimeei” și așa mai departe… dacă vă uitați la convențiile internaționale, în Carta ONU, în toate instrumentele internaționale relevante veți constata că acest lucru nu corespunde realității.  Așa cum s-a întâmplat la un moment dat în istoria reală, a avut loc decolonizarea, autodeterminarea popoarelor coloniale; principiul autodeterminării popoarelor, principiul dreptului popoarelor de a-și determina propriul destin, este stabilit în dreptul internațional. Așadar, acolo – unde nu a existat încălcare, pe baza unei premise false, decizia luată de Uniunea Europeană nu a putut aduce niciun rezultat pozitiv. A complicat doar relația noastră. Din păcate, ulterior, în trecutul foarte recent, la începutul acestui an, ne-am convins din nou că Uniunea Europeană, tocmai ca o coaliție, nu fiecare stat european, nu fiecare membru al Uniunii Europene, ocupă o poziție ostilă față de Rusia, încearcă în mod activ să se amestece în afacerile interne ale Rusiei. Acest lucru este complet inacceptabil pentru noi. În consecință, într-o anumită etapă, aceste relații, așa cum se spune acum, au coborât la un nivel scăzut fără precedent.

Care este calea de ieșire din această situație, care poate fi soluția la acest gen de problemă? Am vorbit în repetate rânduri despre acest lucru. În același timp, pornim de la faptul că numai Uniunea Europeană este responsabilă pentru aceste decizii. Nu avem nici o legătură cu asta. Rusia își reorientează cu succes relațiile comerciale externe către alți parteneri, în est, de exemplu, în China, în America Latină, în Africa. Și aceasta este exact una dintre concepțiile greșite ale Bruxelles-ului, birocrației europeană, dacă doriți, care crede că este capabilă să gestioneze afacerile mondiale contrar intereselor legitime ale altor state.

Pe această bază, nu va ieși niciodată nimic bun din asta. Și dacă ne întoarcem la circumstanțele care au fost create, de exemplu, în anii 2000’, în anii 2010’, când Rusia și Uniunea Europeană aveau un întreg sistem de acorduri de parteneriat strategic în diverse domenii, inclusiv în economie, inclusiv în domeniul democrației, protecției drepturilor omului, în domeniul securității, acesta este un curs mult mai promițător.

Iată, pe scurt, acesta este răspunsul meu. În ceea ce privește România, nici asta de asemenea nu ne-a adus nimic bun; am călătorit mult prin țară în primii ani de ședere aici, chiar înainte de pandemie, și în unele regiuni, de exemplu, la Craiova, mi s-a spus că sancțiunile europene împotriva Rusiei au produs pagube enorme economiei românești, pentru că a fost necesar să fie închisă o întreagă industrie, producția de echipamente de petrol și gaze, un întreg sector industrial, care a funcționat cândva pentru piața sovietică, apoi pentru piața rusă.

În unele zone, s-a reușit păstrarea cooperării economice. De exemplu, producătorii de mobilă români sunt în continuare populari în mod tradițional pe piața rusă, pe piața Uniunii Economice Eurasiatice. Alte sfere apar și ele acum periodic. Și cu toate acestea, amestecul politic în sfera relațiilor comerciale și economice, interferența politică ostilă împiedică în mod constant astfel de relații. Este un fapt.

Dacă sunt discuții pentru o viitoare eliminare a vizelor de intrare în toată Rusia pentru cetățenii români?

Vă referiți la un aspect foarte interesant al relațiilor noastre bilaterale, nu doar între Rusia și România, ci și între Rusia și Uniunea Europeană. Într-adevăr, din 2017, în Rusia, într-un mod de testare, de încercare, a fost lansat sistemul de eliberare a vizelor electronice, care inițial s-a extins doar la anumite regiuni, de exemplu, la Sankt Petersburg și regiunea Leningrad, apoi la Kaliningrad; cum am auzit, și în Orientul Îndepărtat, lângă Vladivostok, astfel de vize au fost emise și de ceva timp. Dar, din păcate, odată cu debutul pandemiei COVID-19, după cum știți, comunicarea între state a devenit foarte dificilă. Deciziile relevante anti-COVID ale guvernului rus, din păcate, au forțat înghețarea acestui program, deși conform planului inițial, de la 1 ianuarie acestui an 2021, ar fi trebuit să funcționeze un sistem de eliberare a vizelor electronice pentru întreaga Federație Rusă, și acest sistem a fost extins pentru 52 de state, inclusiv și România.

Într-adevăr, cadrul legislativ relevant, adică legile relevante, instrucțiunile au fost deja aprobate, pentru autoritățile de frontieră și alte autorități, pentru toți cei în cauză. În conformitate cu acest cadru legislativ, gama de scopuri de călătorie s-a extins semnificativ, de exemplu, călătoriile de vizită, turiști, de afaceri ar putea fi efectuate folosind astfel de vize electronice. Deși nu ar fi libere, s-ar elibera o viză pentru 50 de USD, pentru două luni, pentru 60 de zile, iar pentru 16 zile s-ar putea rămâne pe teritoriul Federației Ruse pe aceste vize fără întrerupere.

Din păcate, o spun din nou, acum toate acestea s-au dovedit a fi înghețate, să sperăm că prin eforturi comune, pe care Rusia le-a susținut în mod constant, vom putea, dacă nu învingem complet COVID-19, atunci cel puțin să îl punem într-un cadru rezonabil. Pentru a face acest lucru, este foarte important să se ia o decizie colectivă, la nivel internațional, privind recunoașterea reciprocă a certificatelor anti-COVID. De exemplu, președintele Putin a reluat această inițiativă, de fapt, la recentul summit G20, grupul celor douăzeci, care a avut loc în Italia.El, încă o dată, a prezentat această inițiativă, că certificatele de vaccinare ar trebui recunoscute. Din păcate, acest lucru nu a fost făcut încă.

În ceea ce privește, de exemplu, Rusia și România, am oferit reciproc diplomaților români să fie vaccinați la Moscova, iar aici unii dintre diplomații noștri au fost vaccinați la sugestia Ministerului român de Externe. Și în cadrul dumneavoastră legislativ există o prevedere care ne permite parcă, fără recunoașterea oficială a vaccinului Sputnik V ca atare, să folosim certificatele noastre de vaccin, deoarece prevederea spune că cetățenii țărilor străine care au certificate naționale de vaccinare similară împotriva COVID își pot prezenta aceste certificate naționale proprii.Cât de eficient va fi pentru, să zicem, turiști este totuși dificil de spus. Aici este necesar să se decidă mai radical cu recunoașterea oficială a certificatelor, atunci pentru turiști va fi un stimulent. Dar deocamdată, totul este în viitor. Aceasta este situația în prezent.

Domnule Ambasador, care sunt cele mai importante proiecte desfășurate de Ambasada Rusă la București, pe lângă activitatea diplomatică obișnuită?

Vedeți Dvs, o reprezentanță diplomatică, iar ambasada este o misiune diplomatică, nu poate să se ocupe de activitate nediplomatică. Acest lucru pur și simplu nu este prevăzut de Convenția de la Viena. Dar munca diplomatică este o activitate destul de diversă, de exemplu, avem o secție politică în Ambasada noastră care se ocupă în principal de politica externă, cooperarea în cadrul organizațiilor internaționale și așa mai departe.

Avem și aici un reprezentant comercial și economic, în cadrul Ambasadei, deși o reprezentanță comercială, adică o misiune comercială, lipsește în România, iar România în acest sens intră în responsabilitatea misiunii noastre comerciale de la Sofia, în Bulgaria vecină. La un moment dat, în anii nouăzeci, guvernul rus a decis să reducă numărul acestor misiuni comerciale și, prin urmare, multe dintre ele au în jurisdicție acum mai multe țări.

Avem Casa Rusă, sau, dacă este să dăm numele complet, este Centrul Rus de Știință și Cultură, este situat nu departe de aici, pe bulevardul Lascăr Catargiu, care se ocupă de studierea limbii și culturii. Zilele trecute a avut loc o serie întreagă de manifestări dedicate bicentenarului nașterii lui Feodor Mihailovici Dostoievski, foarte bine cunoscut în România. Prin urmare, de această aniversare sunt legate și evenimente precum proiecții de filme și prelegeri. Vin și grupuri folclorice. Și grupuri de folclor românesc au călătorit prin Rusia. Pandemia complică toate acestea, dar treptat găsim oportunități de a face față.

Există, de asemenea, astfel de dimensiuni ale activității diplomatice, cum ar fi, de exemplu, reprezentarea militară la Ambasadă. Există un atașat militar, are un aparat mai mic, câțiva asistenți. Și reprezentanții români la Moscova au aceleași drepturi. Există un departament consular care se ocupă de vize, acte de stare civilă, pentru că poate nu foarte multe, dar avem familii mixte în care, să zicem, soțul este român, soția este cetățean rus. Și invers.  Diferite grade de rudenie, iar astfel de familii trebuie să obțină unele documente, vize, pentru a se vizita între ei, de exemplu, chiar și în contextul pandemiei, guvernul rus a găsit anumite oportunități  de a nu opri vizitele și de a elibera vize pentru rudele apropiate. Prin urmare, încercăm, atât la nivelul guvernului, cât și la nivelul Ambasadei, respectiv, facem asta.

De altfel, în sfera militară avem un acord guvernamental special „Cu privire la statutul înmormântărilor militare”, și anume pe teritoriul României, mormintelor militare sovietice și, respectiv, rusești, și pe teritoriul Rusiei – mormintelor militare românești. În acest sens, la Ambasadă există o mică reprezentanță a Departamentului Memorial de Război al Ministerului Apărării, care se ocupă doar de această temă a mormintelor, de restaurarea, renovarea acestora, uneori de căutare în arhive de informații despre cei care au murit și unde au fost înmormântați. După cum știți, în timpul războiului, fiecare deces, fiecare loc de înmormântare etc. nu este întotdeauna înregistrat în mod clar. Și am primit în repetate rânduri scrisori în care eram rugați să aflăm unde, de exemplu, „e îngropat bunicul nostru”. Mai mult, aceste scrisori vin nu numai din Rusia, ci și din Kazahstan, din Armenia, din alte state ale spațiului post-sovietic, întrucât Armata Roșie era multinațională, firește, acolo au luptat reprezentanți ai diferitelor popoare ale Uniunii Sovietice.

Ce anume se poate remarca din acestea, într-adevăr, nu chiar standard? Sper că în următoarele zile vom finaliza implementarea acestui proiect, grație sprijinului guvernului nostru, grație sprijinului sponsorilor – structurilor de afaceri din Rusia care operează în România, printre care Petrotel-Lukoil, Registrul Maritim Rus, reprezentanța acestui registru funcționează la Constanța. Dar, în principal datorită finanțării guvernului rus și asistenței Ambasadei noastre, reconstrucția monumentului generalisimului Aleksandr Suvorov, care este situat pe un deal frumos, nu departe de orașul Focșani, este în curs de finalizare; acolo la un moment dat, în secolul al XVIII-lea, acest comandant rus a obținut victorii majore. Apropo, într-unul dintre cazuri, el a condus trupele ruso-austriece în războiul împotriva Imperiului Otoman. De fapt, aceste războaie au fost predecesoarele Războiului de Independență din 1877-1878.

Monumentul, din câte știu, opera sculptorilor si arhitecților romani, a fost instalat si a stat mult timp in Vrancea, este o zona seismică, iar la examinare, am constatat că fundația monumentului s-a dovedit a fi destul de grav afectată. În exterior, nu a dat impresia că este în pericol, dar la scanarea fundației am constatat că sunt necesare reparații majore. În cele din urmă, monument este deja restaurat, practic, va rămâne doar pentru primăvara viitoare să fie aranjat, cultivat, așa cum spunem, teritoriul din jur. Mergem să sărbătorim ziua de naștere a lui Alexandr Vasilievici Suvorov, va fi cea de-a 291-a aniversare a nașterii sale…

Și cu acordul domnului Ambasador, dacă dorește, un mesaj scurt, atât pentru români, cât și pentru autoritățile române, un mesaj de sfârșit. 

 Voi profita cu plăcere de această ocazie, îi voi felicita pe românii, pe toți românii, organele de stat, și simplii cetățeni ai României cu ocazia viitoarei sărbători naționale, 1 Decembrie, care va fi marcată aici, în țară.

Am participat în repetate rânduri la diverse sărbători cu această ocazie, le urăm multă sănătate în ciuda tuturor pandemiilor, succes în construirea țării, inclusiv în eliminarea consecințelor acestei pandemii, care, din păcate, sunt foarte neplăcute pentru economie, pretutindeni, atât aici, cât și în România, și în întreaga lume.

Și apoi Crăciunul este foarte aproape de noi, totuși, românii îl sărbătoresc puțin mai devreme, îl vom avea abia pe 7 ianuarie. Dar, în noaptea de Crăciun, le doresc românilor să uite, sau mai bine să renunțe, ca la ceva total inutil, la spaimele imaginare legate de amenințarea rusă și să întâmpine cu liniște această Sărbătoare ortodoxă, o Sărbătoare creștină asociată cu cele mai frumoase concepte de dragoste, vatră de familie, dragoste pentru copii.  Și apoi – totul va fi bine pentru noi!

După cum a menționat, recent, vorbind la Colegiul extins al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, președintele nostru Vladimir Putin, acum, valorile noastre fundamentale și liniile directoare ale politicii noastre externe sunt consfințite și în Constituție,. În special, principalul vector al dezvoltării Federației Ruse, unul dintre principalii vectori, ca stat suveran, independent, iubitor de pace,  este politica de promovare a relațiilor de colaborare constructive pe arena internațională, pentru a asigura cele mai favorabile condiții pașnice pentru dezvoltarea propriei țări. Cu permisiunea dvs, finalizez aici.

                                                                                                                                         Realizator: Iulian Ionescu – redactor șef Ecopolitic Media