Ministerul de Interne al Rusiei anunță o cerere record pentru cetățenia rusă
30/09
Ambasada Rusiei în Israel, despre dezvelirea, în Ucraina, a unui punct memorial dedicat complicelui nazist și antisemitului, V.P. Bagazia
01/10La 80 de ani de la Prima conferință a aliaților de la Moscova (29 septembrie –1 octombrie 1941)
Prima conferință de la Moscova a coaliției anti-hitleriste din 1941: semnarea protocolului conferinței de către reprezentanții URSS, SUA și Marea Britanie la 1 octombrie 1941/ Foto de arhivă/ roscongres.ru
În urmă cu 80 de ani, a început conferința de la Moscova a reprezentanților URSS, SUA și Marii Britanii, la care a fost discutată problema cu privire la extinderea livrărilor americane și britanice de arme, echipamente industriale și alimente către Uniunea Sovietică și cu privire la livrările sovietice de materii prime și mărfuri către Statele Unite și Marea Britanie, cu scopul de a uni și îmbunătăți utilizarea resurselor materiale ale celor trei țări în războiul împotriva Germaniei și a aliaților ei.
Delegațiile au fost conduse de Viaceslav Molotov (comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS), Averell Harriman (reprezentant special al președintelui Statelor Unite în Marea Britanie și URSS) și William Aitken (Lord William Maxwell Beaverbrook – reprezentant al prim-ministrului W. Churchill, secretar al apărării Marii Britanii).
La conferință au participat Iosif Stalin, Kliment Voroshilov, Anastas Mikoian și alți lideri sovietici.
La 1 octombrie, părțile au ajuns la un consens asupra tuturor problemelor discutate și au semnat un acord privind aprovizionarea reciprocă, cunoscut sub numele de Primul Protocol (de laMoscova), care a devenit un acord diplomatic de încredere, primul dintr-o serie de documente similare care au fost ulterior semnate anual până la sfârșitul războiului din Europa.
Conferința de la Moscova din 1941 a jucat un rol important în formarea coaliției anti-hitleriste și în stabilirea cooperării între URSS, SUA și Marea Britanie, vizând cea mai rapidă înfrângere a agresorului.
1 Comment
Desigur, această listă de asistență acordată sovieticilor arată impresionant și s-ar putea simți o oarecare admirație pentru „partenerii” americani din coaliția antihitleristă, cu excepția unui „mic” detaliu: producătorii americani furnizau ajutor militar URSS, sprijinind totodată Germania nazistă.
Dar… așa ceva se trece sub tăcere, de parcă ar fi vreo interdicție cu caracter sacru, ca nu cumva – Doamne ferește!!! – să supărăm cutrele americane cu realitatea obiectivă!!!
De exemplu, John D. Rockefeller Jr. deținea o participație de control în corporația Standard Oil, dar următorul cel mai mare acționar a fost compania chimică germană I. G. Farben, prin care firma a vândut benzină și lubrifianți în valoare de 20 de milioane de dolari către naziști. Iar sucursala venezueleană a acestei companii a trimis în fiecare lună 13.000 de tone de țiței în Germania, pe care industria chimică robustă a celui de-Al Treilea Reich a transformat-o imediat în benzină. Numai că afacerile dintre cele două națiuni nu s-au limitat doar la vânzările de combustibil – în plus, tungstenul (wolframul), cauciucul sintetic și multe alte componente pentru industria auto erau, de asemenea, expediate peste Atlantic către Fuhrerul german de către Henry Ford. Nu mai este de multă vreme un secret, faptul că 30% din toate anvelopele produse în fabricile sale au fost utilizate de Wehrmacht-ul german.
Detaliile complete despre modul în care Ford și Rockefeller au colaborat pentru pune la dispoziție diverse livrări Germaniei naziste nu sunt încă pe deplin cunoscute, deoarece acestea constituiau secrete comerciale strict păzite, dar chiar și puținul care a fost făcut public și recunoscut de către istorici indică clar că războiul nu a încetinit absolut deloc ritmul comerțului dintre Washington și Berlin. Așa că, bine ar fi, să ne scutească de versiunea mărinimiei americane și britanice!