File de istorie: ”Detașamentul 731” și procesul de la Habarovsk

Maria ZAHAROVA,                                                                                                                                                                                                                                        canalul de pe rețeaua Telegram

Știm multe despre atrocitățile naziștilor germani, care au distrus orașe și sate, au umplut lagărele de concentrare, au torturat până la moarte, au efectuat experimente pe oameni. Știm despre ”Doctorul Morții” (Josef Mengele) și despre ”Îngerul Morții” (Aribert Heim) – întruchiparea răului nazist – medici ai lagărelor de concentrare de la Auschwitz și Mauthausen, care și-au făcut experimentele medicale pe oameni vii, torturând, mutilând, ucigând. Mult mai puține știm însă că monștrii germani au avut colegi japonezi – generalul Siro Ishii și ”Detașmentul 731” al acestuia.

Generalul Siro Ishii și subordonații lui și-au desfășurat tabăra nu departe de Harbin, în 1936. Formal, japonezii făceau cercetări legate de dezinfectarea apei. În realitate, însă… ”Medicii” și personalul ”Detașamentului 731” au efectuat experimente inumane pe oameni în vederea evaluării posibilităților de a duce un război bacteriologic total împotriva Uniunii Sovietice și a Chinei.

”Cercetătorii” au încercat să stabilească limitele de suportabilitate ale organismului uman. În acest sens, oamenii erau torturați prin înfometare, erau ținuți în frig, în căldură și nu li se dădea apă. Toate datele erau minuțios consemnate. Fiecare oră a deceselor. Din lagărul ”Detașamentului” nu ieșea nimeni viu.

Aș vrea să avertizez că, mai departe, textul nu trebuie citit de persoane sensibile. Iată mărturia unuia dintre acuzați: ”În ianuarie 1945, în prezența mea, pe poligonul detașamentului nr. 731, comandantul departamentului doi al detașamentului, locotenent-colonelu Ikari, a efectuat, împreună cu angajatul științific al aceluiași departament, Futaki, un experiment de infectare cu bacilul cangrenei gazoase a 10 prizonieri de război chinezi. La o distanță de 10-20 de metri unul de altul, toți cei 10 prizonieri chinezi au fost legați de niște stâlpi, după care, cu un șoc electric, a fost detonată o bombă. Ca urmare, toți cei 10 oameni au fost răniți de șrapnele infectate cu agentul infecțios al cangrenei gazoase. După o săptămână, toți au murit în chinuri groaznice…”.

Despre planurile japonezilor a vorbit unul dintre acuzați: ”…De la angajatul științific Iosimura am auzit că, în condiții de ger – este vorba de temperaturi de sub minus 20 de grade – oamenii erau școși din închisoarea detașamentului, apoi li se dezgoleau brațele care erau supuse înghețului cu ajutorul vântului artificial. După care, cu un bețisor, brațele înghețate erau lovite până când se auzea un sunet similar celui produs când lovești o scândură. Mai mult, am citit rapoartele lui despre experimente. Pe această temă a fost făcut, de asemenea, un film. În film se arată cum patru sau cinci oameni cu cătușe la picioare sunt școși în stradă cu brațele dezgolite. Apoi, un mare ventilator grăbea în mod artificial înghețarea. Apoi arătau cum sunt lovite brațele cu un bețișor pentru a verifica dacă sunt sau nu definitiv înghețate. Yoshimura mi-a spus că toate aceste studii se fac în scopul unui viitor război împotriva URSS…”.

Japonezii erau interesați și de chestiunile legate de transmiterea bolilor ereditare. ”Medicii” infectau femei cu boli venerice. ”…erau infectate cu sifilis, pentru a studia agenții de protecție împotriva acestei boli”, reiese din mărturii.

Unii cercetători au apreciat că, pe lângă aceste experimente, femeile din lagăr erau violate, pentru ca apoi să fie studiată posibilitatea de avort în diferite etape ale sarcinii.

Au fost efectuate experimente și în domeniul vivisecției: îndepărtarea artificială a organelor vii ale omului. Dar principalul obiectiv al ”Detașamentului” a fost studierea posibilităților de infectare în masă. Aceasta era miza monștrilor japonezi în viitorul război împotriva URSS.

Este dificil să găsești cuvinte pentru a exprima gradul lipsei de umanitate al faptelor angajaților niponi ai ”Detașamentului 731”. Ei au încălcat toate regulile de război imaginabile și de neimaginat; au săvârșit fapte pentru care, în anii ’40, nu exista nici măcar o denumire potrivită în codul penal.

Și pentru că veni vorba despre aspectul juridic – după cum se știe, prin analogie cu Tribunalul de la Nürnberg, împotriva criminalilor Japoniei militariste a fost organizat procesul de la Tokyo. Dar printre acuzați nu s-au numărat dezvoltatorii armei bacteriologice din ”Detașamentul 731”, în special generalul Siro Ishii. De ce? După război, SUA i-a oferit imunitate, americanii exprimându-și interesul pentru rezultatele cercetărilor omului de știință japonez.

În pofida tuturor solicitărilor adresate SUA de către Guvernul sovietic, Washingtonul nu l-a predat Moscovei pe principalul criminal de război.