Țările de unde sunt difuzate știri false despre alegerile din Rusia

De la începutul lunii iulie, Camera Civică (OP) a Rusiei a constatat o apariție activă a știrilor false despre viitoarele alegeri pentru Duma de Stat, primele fake-news-uri fiind difuzate de pe teritoriile statelor ce fac parte din blocul NATO, a anunțat directorul ”Ligii pentru un internet sigur”, membru al OP, Ekaterina Mizulina, relatează publicația Vzgliad.

”Din păcate, fake-uri apar mereu în preajma unor evenimente cheie – fie că e vorba de situații excepționale, de dezastre naturale, pandemii sau orice evenimente majore de politică internă. În anul 2020, Camera Civică a Rusiei a înregistrat, în cadrul monitorizării publice, în jur de 35.000 de fake-uri pe cele mai variate teme. Este vorba și despre coronavirus, și despre vaccinare și lockdown, și despre ziua unică de vot, și despre votul național privind amendamentele aduse Constituției, în timpul căruia au fost depistate 8407 de știri false”, a anunțat Mizulina cu prilejul prezentării procesului de monitorizare a răspândirii de fake-uri în 2021, precum și a informațiilor false publicate pe timpul campaniei electorale a ultimelor două cicluri electorale.

”De la începutul lunii iulie anul curent, am înregistrat, de asemenea, o apariție activă de fake-uri despre acea campanie electorală care are loc acum pe teritoriul Rusiei… Primele fake-uri au fost răspândite de pe teritoriul statelor care intră în blocul NATO – Polonia, Letonia, precum și de pe teritoriul Ucrainei”, a anunțat ea, menționând că, de la începutul anului, numărul total de fake-uri detectate se ridică deja la aproape 39.000.

În același timp, în prezent, pe internet circulă 3800 de fake-uri despre viitoarele alegeri. În opinia expertului, numărul acestor articole continuă să crească și se așteaptă ca în săptămâna premergătoare alegerilor numărul lor să sporească semnificativ.

La rândul său, prim adjunctul președintelui Comisiei OP pentru dezvoltarea comunității informaționale, mass media și a comunicațiilor în masă, Aleksandr Malkevici, a menționat că ”nu sunt chiar atât de multe puncte de creștere și de lansare a fake-urilor”. ”Sunt anumite mass-media care se specializează în a semăna informații false și anumite conturi cu atragerea de botneturi, care aruncă în rețea fake-uri, iar mai departe, toate acestea încep să se răspândească organic. Cifrele fake-urilor oficial înregistrate, observate de organele de ordine și care au fost dezmințite imediat de structurile statului, sunt cu sutele, dar Roskomnadzor (Serviciul federal de supervizare a comunicațiilor, n.r.) suprimă imediat și clar aceste relatări”, a explicat el, subliniind necesitatea colaborării pentru detectarea surselor inițiale de dezinformare de pe platformele online și rețelele sociale.

Potrivit lui Malkevici, ”de fake-uri se ocupă profesioniști, la directa indicație și în baza sarcinilor trasate de clienți concreți. Misiunea lor este de a crea panică”. ”Are loc o amplă campanie informațională intenționată de presiune asupra oamenilor, pentru a-i aduce într-o stare de frământare și a încerca să-i manipuleze, străduindu-se, în paralel, să delegitimeze procesul nostru electoral. De aceea, vom continua să ținem seminarii punctuale de pregătire cu mass media regionale, cu camerele civice regionale, învățându-i cum să lupte în regim de timp real”, a precizat el.

Aleksandr Maklevici a mai anunțat, totodată, că OP se pronunță pentru modificarea legii privind fake-urile în sensul înăspririi ei în privința celor care difuzează asemenea știri false.

Denis Zavarzin, directorul Centrului pentru Studierea și Monitorizarea în Rețea a Tineretului, membru al OP, a fost de acord cu faptul că răspândirea de fake-news-uri are deseori menirea de a submina bazele sistemului constituțional și înțelegerii interne a structurii statului, inclusiv în rândul tinerilor. ”Valurile de informații sunt orientate spre fiecare grup sau segment în parte. Atât generația tânără, cât și generația mai în vârstă trebuie întotdeauna să evalueze informația printr-o prismă critică”.

Alegerile pentru Duma de Stat vor avea loc în zilele de 17, 18 și 19 septembrie. În același timp, într-o singură zi de vot, 19 septembrie, vor avea loc alegeri directe pentru guvernatorii și șefii a nouă regiuni (în încă trei subiecte ale Federației, deputații adunărilor legislative vor alege cele mai importante persoane pentru administrație) și 39 de parlamente regionale.