Podul Crimeii, a cărui construcție, inclusiv partea feroviară, a fost finalizată în 2020/ Foto: RIA Novosti
În perioada cuprinsă între 1992 și 2014, autoritățile ucrainene au tratat Peninsula și pe locuitorii acesteia după principiul: ”le dăm din ceea ce ne-a mai rămas”. Economia, practic, nu se dezvolta, sfera umanitară era supusă unei ucrainizări totale, obligațiile de protejare a mediului au fost ignorate în mod barbar.
Astfel, produsul regional brut (PRB) pe cap de locuitor din Crimeea ca parte a Ucrainei, în comparație cu alte regiuni, a fost mai mic decât media națională cu 43,6% în 2000, cu 31,1% în 2005 și cu 29,5%, în 2013. În martie 2014, acest indice era de 100 500 de ruble și era de 4 ori mai mic decât cifra medie pe Rusia.
După cum a menționat, pe bună dreptate, în presă, în august 2021, șeful autonomiei național-culturale a tătarilor din Crimeea, Eivaz Umerov, “în scurta perioadă de timp cât Crimeea a făcut parte din Ucraina independentă, aceasta din urmă nu a putut lăsa nicio amprentă semnificativă – arhitecturală, infrastructurală sau de altă natură – pe teritoriul peninsulei. Ca stat, Ucraina nu a reușit să se înrudească nici cu Crimeea, în general și nici cu tătarii crimeeni, în special.”
De la revenirea Crimeii la “portul” său natal din Rusia, situația din Peninsulă se îmbunătățește constant, în timp ce ratele de creștere sunt dintre cele mai înalte din țară. Din 2014 până în 2019, volumul PRB al Crimeii pe cap de locuitor a crescut la 245 500 ruble (2 835, de euro), adică de aproape 2,5 ori. Are loc o creștere stabilă a veniturilor bugetului regional (din 2014, acesta a crescut de trei ori), capătă avânt construcția de locuințe și producția industrială; există semne de renaștere în agricultură, iar sectorul tradițional, important, al turismului își consolidează pozițiile.
Până în 2025, a fost prelungit Programul federal specializat (FTP) intitulat: “Dezvoltarea socială și economică a Republicii Crimeea și a orașului Sevastopol până în 2020”, aprobat de Guvernul Rusiei la 11 august 2014. Unele dintre sarcinile stabilite de program au fost, deja, puse în aplicare în perioada 2015-2020: a fost îmbunătățită în mod radical infrastructura de transport și de inginerie, a fost ridicată calitatea alimentării cu energie a regiunii, ritmurile de dezvoltare ale sferei sociale sunt în creștere și a fost asigurată o armonie stabilă interetnică și interconfesională în regiune.
De când Peninsula este, din nou, în componența Rusiei, salariile reale ale populației din Crimeea în sectorul public, precum și pensiile și îndemnizațiile, au crescut și s-au apropiat de nivelul general din Rusia. Pentru luna octombrie 2020, salariul mediu era de 32 400 de ruble (450 USD), în timp ce în 2013 el nu a depășit 2 700 de grivne ucrainene (335 USD).
Ca răspuns la blocada energetică a Crimeei de către Ucraina în 2015, au fost stabilite cu promptitudine scheme temporare de alimentare cu energie pentru Peninsulă: au fost aduse sute de generatoare mobile de capacitate sporită, a fost creat un “pod energetic” – au fost așezate cabluri de alimentare și o conductă dublă de gaz peste strâmtoarea Kerci, dinspre Kuban. Până în prezent, problema alimentării Crimeii cu energie electrică a fost rezolvată cu succes.
După impunerea criminală, de către Kiev, în 2014, a blocadei apei împotriva Crimeii, prin închiderea Canalului Crimeii de Nord, problema securității alimentării cu apă a Peninsulei a intrat în centrul atenției prioritare a autorităților federale și republicane. Pentru a o rezolva, au fost deja lansate 100 km de conducte noi, iar în martie 2021, a fost dat în funcțiune lacul de acumulare ”Belbek” (cu o capacitate de 50 000 de metri cubi de apă pe zi), până la sfârșitul anului fiind planificată finalizarea construcției lacurilor de acumulare Nejinski, Prostornenski și Novogrigorievski. Un număr de instalații de desalinizare sunt în construcție. În 2021, au început lucrările la extragerea apei dulci de pe fundul Mării Azov pentru aprovizionarea localităților din nordul Crimeii.
Începând din 2015, în Crimeea au fost reparați peste 950 de kilometri de drumuri, iar până în 2024 se intenționează modernizarea altor peste 2000 kilometri de înveliș asfaltic.
Deschiderea, în 2018, a legăturii rutiere pe Podul Crimeii, construit într-un timp record, a devenit un eveniment istoric. În 2019 a fost dată în folosință partea feroviară a podului și s-a dat drumul la traficul de pasageri, în 2020 a fost lansat traficul de mărfuri și, de asemenea, a început să funcționeze autostrada ”Tavrida” (Kerci – Sevastopol).
În 2018, și-a deschis porțile noul Aeroport Internațional ”Ivan Aivazovski” din Sevastopol, conceput să deservească până la 10 milioane de pasageri pe an. Își revine sectorul turistic al Peninsulei.
Înainte de izbucnirea pandemiei, în 2019, aici s-au odihnit 7,43 milioane de oameni (în perioada ucraineană, Peninsula era anual vizitată de 5,5 milioane de turiști).
Până în 2014, în Crimeea a predominat tendința de ucrainizare a tuturor domeniilor de activitate, inclusiv învățământul. După reunificarea Peninsulei cu Rusia, în Constituția Crimeii au fost înscrise trei limbi de stat (rusă, tătaro-crimeeană și ucraineană). Conform dorinței populației, cea mai mare parte dintre școlile bilingve (ruso-ucrainene) au recăpătat vechiul lor statut de școli cu predare în limba rusă. În același timp, școlile unde, în perioada ucraineană, s-a predat în limba tătaro-crimeeană, au fost păstrate.
Spre comparație, în Ucraina lipsesc și în ziua de azi, începând din 2014, cursurile de limbă tătaro-crimeeană; nu există nici manuale în această limbă. Editura ”Krîmucipedghiz”, care tipărește cărți în tătaro-crimeeană, se află în orașul Simferopol. Rețeaua de școli și grădinițe cu predare și educație în limbă tătaro-crimeeană nu mai există, ca atare, în Ucraina.
În cadrul realizării Programului federal specializat, începând din 2015 sunt transpuse în viață proiecte în domeniul culturii, al artei și protecției patrimoniului popoarelor Crimeii. O realizare importantă în relațiile interetnice o constituie Decretul Președintelui Federației Rusiei, din 12 septembrie 2015, privind ”Măsuri de realibilitare a popoarelor armean, bulgar, grec, italian, tătaro-crimeean și german și de susținere a renașterii și dezvoltării lor”. Din 2014, persoanele care, înainte, erau reprimate din motive de naționalitate, au primit peste 100.000 de terenuri de pământ pentru a-și construi locuințe în mod individual.
În Crimeea rusă, la nivel legislativ este clar trasată linia de respectare a diversității și egalității lingvistice. Spre deosebire de perioada ucraineană, astăzi funcționează activ postul public tătar de televiziune ”Millet/Popor” și postul de radio ”Vatan sedasî/Glasul Patriei”.
În decurs de șapte ani, în Crimeea au fost construite peste 40 de moschei noi. Este pe final construcția Principalei Moschei Catedrale, cu o capacitate de 4000 de oameni. Musulmanii din Crimeea participă la pelerinaje la locurile sfinte ale lumii musulmane din Arabia Saudită (în 2019 – până la 1000 de persoane, comparativ cu 100-200 din perioada ucraineană).
Crimeea rusă este cât se poate de deschisă turiștilor străini. Numai în 2020, cu sprijinul MAE al Rusiei, au fost organizate circa 30 de vizite ale reprezentanților străini. Printre cele mai importante poate fi amintită vizita din iulie 2020 a delegației deputaților Parlamentului European din partea Franței, Bulgariei și Suediei, care au participat la monitorizarea procesului de vot privind modificarea Constituției Federației Ruse.
De asemenea, regiunea a fost vizitată de o delegație a municipalităților din Italia. Cu participarea multor oaspeți străini, în octombrie 2020, s-a desfășurat forumul internațional reprezentantiv, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Conferința de la Ialta.
La ședințele Consiliului Permanent al OSCE și ale Comitetului de miniștri al Consilului Europei, partea rusă subliniază în mod regulat deschiderea de a călători în Crimeea și Sevastopol. În 2016, Crimeea a primit vizita reprezentantului special al Secretarului General al Consiliului Europei, J. Studmann.
Alți câțiva reprezentanți ai structurilor internaționale de apărare a drepturilor omului se arată interesați să viziteze Crimeea, dar insistă să intre în peninsula rusă prin Ucraina. O asemenea abordare dezvăluie adevăratele lor obiective: să nu să fie convinși în privința situației reale privind drepturile omului în Crimeea, ci să facă jocurile Kievului în campania rusofobă și ultranaționalistă a acestuia.
Reprezentanți ai unor organizații multilaterale și, în general, cei care sunt sincer interesați să vadă cum trăiesc crimeenii – fără nici o politizare, pot să facă acest lucru în orice moment.
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
La 21 noiembrie președintele Vladimir Putin s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj televizat. Publicăm…
This website uses cookies.
View Comments
Sunt convinsă că Rusia a luat măsurile necesare în vederea rectificării politicilor eronate și a neglijenței unor guverne sovietice, ucrainene și turce anterioare, astfel încât peninsula să atingă încă o dată identitatea și frumusețea istorică și culturală pe care le merită. Sprijinul economic, cultural și material din partea Federației Ruse (și probabil că și din partea Turciei) pentru ca regiunea să se dezvolte, să progreseze și să prospere va da naștere unui areal geografic renumit la nivel mondial pentru frumusețea sa.
Mai cred că o puternică alianță ruso-turcă se va dovedi a fi cel mai eficient și legitim răspuns la toate criticile organizate de occidentali și de europeni, la toate obiecțiile și la toate amenințările. Și când spun „alianță” mă refer STRICT la Tratatul de la Kucuk Kaynarca semnat între ruși și otomani în iulie 1774, dacă-mi amintesc corect, tratat prin care triburile musulmane și comunitățile tătare indigene din Crimeea au fost considerate independente din punct de vedere politic, nefiind vasale pentru nici o altă țară.
Una dintre cele mai importante dispoziții ale înțelegerii, care a fost semnată cu condiția de a fi perpetuă și care rămâne în vigoare și astăzi, a fost aceea că „Crimeea nu poate fi cedată unor terțe părți”. După Kucuk Kaynarca, în martie 1779, s-a semnat un acord comercial și un alt regulament între Rusia și otomani, intitulat Tratatul de la Aynalikavak. Odată cu acesta, independența peninsulei a fost reconfirmată, deoarece convențiile se complementează și se consolidează reciproc.
Crimeea este o peninsulă de cea mai mare importanță geopolitică și strategică, dominând practic întreaga Marea Neagră. Împreună cu strâmtorile Bosforului și Dardanelelor devine extrem de importantă în ceea ce privește securitatea Mării Negre și a țărilor riverane. Prin urmare, puterea care controlează regiunea va controla și Mediterana. Din acest motiv, regiunea în sine a fost martorul multor războaie de-a lungul istoriei, reprezintă mărul discordiei și astăzi având în vedere interesele americane și engleze în apropierea granițelor rusești.
Oricum ar fi, articolul stipulat în Tratatul de la Kucuk Kaynarca, care specifică faptul că Crimeea nu poate fi cedată altor terțe părți, face imposibil, din punct de vedere al dreptului internațional, ca alte țări să pretindă și să intervină în Crimeea. Washingtonul și Londra ar trebui informate în acest sens, așa cum ar trebui să li se explice (inclusiv prin desene multiple, știut fiind faptul că sunt neevoluați și ignoranți) că atât Ucraina, cât și UE, SUA, sau orice altă țară (ori NATO) nu au autoritate legitimă de a interveni în / peste Crimeea. Ucraina a împărțit doar relații de vecinătate cu peninsula, NU a împărtășit și legături istorice, culturale sau etnice reale.
Așadar, Vladimir Putin n-a făcut altceva decât să rectifice greșelile trecutului, cu acordul și sprijinul poporului din Crimeea. Că SUA și Marea Britanie vor neutralizarea Rusiei (Turcia nu se ia în calcul câtă vreme e un aliat, fluctuant, ce-i drept, dar existent, al americanilor) în regiunea Mării Negre și implicit a Mării Mediterane, asta-i cu totul altă poveste! Deocamdată, întrucât n-are curajul să înfrunte militar Federația Rusă se ocupă, alături de rusofobii de serviciu, de organizarea unor summituri provocatoare și de introdus bățul în mușuroi. Probabil, fără pregătirea unor asemenea întâlniri politice de proastă factură, americanii au impresia că administrația de la Kremlin se plictisește de moarte. Și-atunci, intră-n pielea personajului de tip „bufonii regelui” și se comportă ca atare. Mno, apăi ce să le facem yankeilor, dacă și-au terminat problemele de rezolvat la ei acasă, iar acum pică pe capul altora??? :)
Cât despre pudelii lor, britanicii, aceștia ar fi cazul să conștientizeze că apartenența Peninsulei Crimeea la teritoriul suveran al Rusiei este mult mai rezonabilă decât aceea a Insulelor Falkland la teritoriul Marii Britanii.