Serghei Lavrov: Politica Kievului în privința minorităților naționale amintește teoria și practica Germaniei naziste

Din interviul acordat de ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, ziarului ungar ”Magyar Nemzet”, în ajunul vizitei sale la Budapesta.

Întrebare: – Ucraina nu recunoaște minioritățile rusă și ungară în calitate de popoare indigene, legea educației și a limbii limitează utilizarea limbii materne a acestor grupuri etnice. În opinia dumneavoastră, sunt șanse ca această situație neplăcută să se schimbe?

Serghei Lavrov: – Degradarea continuă din domeniul respectării drepturilor fundamentale ale omului în Ucraina nu poate să nu îngrijoreze. La 21 iulie, Volodimir Zelenski (președintele Ucrainei – n.r.) a semnat legea discriminatorie privind ”Popoarele indigene ale Ucrainei”. Laolaltă cu legile adoptate anterior privind limba de stat și educația, acest act normativ încalcă în mod semnificativ interesele rușilor, ale ungurilor și ale altor popoare, locuitori istorici ai Ucrainei moderne. În esență, este vorba despre o împărțire artificială a oamenilor pe categorii, cu un set distinc de drepturi, ceea ce amintește foarte mult de teoria și practica Germaniei naziste. 

Sunt absolut de neacceptat acțiunile Kievului de a implanta în Ucraina ideologia intolerenței naționaliste în primul rând față de ruși. Amintesc că în primele zile ale lunii august, împuternicitul pentru apărarea limbii de stat, T. Kremin, le-a propus tuturor locuitorilor Ucrainei nevorbitori de limbă ucraineană să părăsească țara. Într-un interviu publicat la 5 august, Zelenski i-a sfătuit pe ruși ”să plece și să își caute locul în Rusia”. Interpretăm astfel de declarații drept incitare la ură interetnică. Și pentru că veni vorba, în țările Uniunii Europene, pentru așa ceva este prevăzută răspunderea penală. 

Nu o dată am atras atenția structurilor internaționale de profil asupra acestor excese – în cadrul ONU, OSCE, la Consiliului Europei, UNESCO. Vom continuăm să cerem din partea Kievului îndeplinirea de către Ucraina a obligațiilor ce-i revin pe linie de respectare a drepturilor omului, inclusiv drepturile culturale și educaționale ale minorităților naționale. Esențial este ca autoritățile de la Kiev să audă criticile publice lansate la adresa lor și de politicieni europeni. Este evident că așa numita diplomație blândă, la care fac referire cu atâta plăcere colegii noștri occidentali, nu va funcționa în privința Ucrainei. 

Încercările țărilor Uniunii Europene de a ajunge la o înțelegere cu Kievul privind scoaterea de sub restricții a limbilor vorbite în UE, lăsând sub interdicție doar limba rusă, conduce la o dublă discriminare a cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Ucraina, comparativ cu limba ucraineană și limbile țărilor UE. 

În virtutea Legii ucrainene a educației, începând din 1 septembrie 2020 au fost lichidate în totalitate școlile cu predare în limba rusă din țară. Copiii pot primi educație în limba maternă doar în școala primară (clasele 1 – 4), cu ore obligatorii de aprofundare a limbii ucrainene. În același timp, pentru elevii care studiază în limbile oficiale ale țărilor membre UE, s-a decis o amânare până în 2023. Elevii vorbitori de limbă rusă nu au avut parte de o astfel de amânare. 

Altă ”excepție” de la ucrainizarea totală o reprezintă declararea drepturilor ”popoarelor indigene” ale Ucrainei, în rândul cărora Kievul i-a inclus numai pe tătarii din Crimeea, karaimii și krîmciaki cu dreptul de a primi educație în limbile lor. În același timp, ilustrative sunt datele statistice privind numărul acestor popoare care trăiesc în Ucraina: tătarii crimeeni – 3000 de oameni (din 280.000), caraimii – circa 400 de oameni (din 2000), krîmcaki – în jur de 120 de oameni (din 1500). 

Aș dori să amintesc faptul că în Ucriana trăiesc multe milioane de ruși, iar limba rusă este vorbită și folosită de majoritatea covârșitoare a locuitorilor țării.