De aceea, vizita la Moscova – formal, una de rămas bun – nu a devenit o simplă acțiune de protocol. Iar invitația adresată de Vladimir Putin oaspetei sale de a vizita Rusia și după încheierea mandatului de cancelar nu este un gest de politețe. Nu exclud ca Merkel să-și poată continua misiunea de ”emisar” al UE în dialogul cu Rusia și mai departe – oficial sau neoficial.
Chiar și prin stabilirea graficului ei de deplasări, Merkel a imprimat o anumită tonalitate – mai întâi Moscova, apoi Kiev, dar nu în ziua odioasei ”Platforme crimeene” și nu de sărbătoarea Zilei Independenței Ucrainei. În felul acesta, se subliniază: cancelarul vrea să-și decidă singură agenda, care nu va avea un caracter formal, ci unul de lucru.
Inevitabil, cercul subiectelor supuse discuțiilor a fost ajustat și de evoluția evenimentelor din Afganistan, unde, după părerea mea, Rusia și Germania/UE au mai multe puncte de contact decât în multe alte puncte. La sfârșitul discuțiilor, evaluările situației au fost apropiate. Este, evident, un câmp de cooperare.
Privită în ansamblul ei, agenda întâlnirii de la Moscova a fost previzibilă. Iar unul dintre locurile centrale a revenit economiei. În ultimele luni, Merkel a dat clar de înțeles tuturor – și Americii, și Ucrainei, și anumitor parteneri din UE, ba chiar și Rusiei, că ea nu va acționa în interesele altora, cu excepția celor germane și europene – și doar așa cum le vede ea însăși, nu altcineva. Nu întâmplător, liderul german a subliniat că ”Nord Stream 2” nu este un proiect bilateral ruso-german, ci unul european.
Era de așteptat ca Merkel să abordeze chestiuni legate de politica internă a Rusiei, ceea ce s-a și întâmplat în cadrul discuțiilor în cerc restrâns. Atrage însă atenția faptul că Putin a pus de câteva ori accent pe inadmisibilitatea amestecului din afară. S-a spus inclusiv în privința Afganistanului: impunerea de către alte țări, din afară, ”a unor valori străine, năzuința de a construi în alte state o democrație după modele altora, fără a ține cont nici de specificul istoric, nici național și religios, trebuie să înceteze” – este mai mult decât limpede că nu s-a avut în vedere doar Afganistanul. O poziție similară și în ceea ce privește situația din Republica Belarus și, firește, în privința Rusiei însăși. Cuvintele lui Putin, potrivit căruia Rusia și-a epuizat în secolul al XX-lea limita de revoluții și că noi nu mai vrem revoluții – nu este o simplă aluzie, ci un avertisment direct: nu trebuie ”ajutate” revoluțiile din afară.
S-a vorbit, firește, și despre Ucraina. În fața interlocutoarei sale, Putin a vorbit fără echivoc despre tot mai marea distanțare a politicii Kievului de Acordurile de la Minsk, mai ales în noul proiect de lege ucrainean, a cărui adoptare va însemna ”retragerea de facto a Ucrainei, în mod unilateral, din procesul de la Minsk”.
Să sperăm că mesajul va fi transmis de oaspeții germani și la Kiev, deoarece sancțiunile UE introduse, în mare parte, din inițiativa lui Merkel, sunt asociate tocmai cu punerea în aplicare a Acordurilor de la Minsk. Un lucru evident chiar și pentru cei mai părtinitori oameni din întreaga Europă – nu Rusia este deranjată de aceste acorduri!
Aleksei ANPILOGOV/ Vzgliad Unul dintre evenimentele politico-militare cheie ale anului 2024 a vizat schimbările efectuate…
Ministrul german de Externe, Annalena Bärbock, ar trebui să se gândească la statutul bazelor militare…
Germania și Japonia nu vor putea deveni membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU,…
NI: Statele Unite nu au cu ce să lupte împotriva submarinelor din clasa ”Yasen-M” Submarinele…
Potrivit agenției Bloomberg, în prima zi de tranzacționare a anului, pe 2 ianuarie, prețul gazelor…
Politologul american Gilbert Doctorow a declarat că, în cazul capitulării Ucrainei, șeful regimului de la…
This website uses cookies.