– Să începem cu cea mai importantă știre – alegerile. Impresia este că, în ultimul timp, în Moldova ele se desfășoară fără încetare. Nu au avut timp să se liniștească patimile provocate de criza campaniei electorale din 2019, la a căror stingere au ajutat ambasadorii UE, Rusiei și SUA, că a urmat cea prezidențială. Iar câteva luni mai târziu, alegătorii sunt din nou chemați la urne?
Igor Dodon: – Alegerile au fost necesare, deoarece vechiul parlament, ales prin schemele frauduloase ale fostului lider al Partidului Democrat, oligarhul Vladimir Plahotniuk, fugit din țară, nu a reflectat voința de exprimare a alegătorilor. A avut destui deputați-traseiști, cu care este imposibil să formezi o majoritate guvernamentală stabilă și un guvern.
Cu toate acestea, aproape o jumătate de an socialiștii încercau să-i convingă pe toți că, în plină pandemie și criză economică, nu merită să ne grăbim cu o nouă campanie electorală.
Mai întâi, am propus formarea unui nou guvern, care să facă față situației de criză – spre primăvară, din cauza noului val al pandemiei, spitalele nu mai aveau deja paturi pentru bolnavii grav, iar guvernul provizoriu nu avea nici bani, nici prerogative pentru rezolvarea celor mai grave probleme. Și am propus ca alegerile să fie desfășurate la toamnă.
Dar Maia Sandu a făcut tot posibilul pentru a provoca dizolvarea parlamentului, unde partidul ei controla doar 15 din totalul de 101 mandate.
– Liderii partidului pro-prezidențial nu ascund faptul că speră să obțină în noul parlament majoritatea și puterea deplină în țară. Ce credeți, vor reuși?
Igor Dodon: – Asemenea speranțe au apărut la sfârșitul anului trecut, după victoria lui Sandu în alegerile prezidențiale. Dar alegerile pentru parlament sunt altceva. Acum, pe buletinul de vot sunt trecuți 23 de pretendenți. Iar dacă pe flancul stâng ne-am unit forțele cu comuniștii, pe flancul drept nu s-a reușit să se ajungă la o înțelegere, în pofida presiunilor ale acelorași diplomați occidentali care, adoptând poziția lui Sandu (Maia Sandu, președintele Moldovei, n.r.) s-au pronunțat împotriva parlamentului. Ceea ce înseamnă că acolo va fi o concurență mare și că o majoritate nu va fi ușor de obținut. În plus, potrivit sondajelor de opinie, cu excepția blocului nostru și a partidului lui Sandu, șanse de a trece pragul electoral mai au două-trei formațiuni.
– Adică este foarte mare probabilitatea ca, în noul parlament, deputații să fie nevoiți să negocieze o coaliție?
Igor Dodon: – Este prea devreme să vorbim despre posibile coaliții. Dar sunt convins că, în viitorul parlament, este nevoie de dialog în numele intereselor țării, care traversează o perioadă deloc simplă. Oamenii speră că politicienii vor găsi un limbaj comun, pentru a rezolva problemele care îi frământă.
– Iar dacă în termenul de trei luni stabilit prin legislație deputații nu vor reuși să ajungă la un acord în privința formării noii majorități și a guvernului?
Igor Dodon: – În acest caz ne așteaptă o nouă spirală a crizei politice și noi alegeri anticipate, care, conform legii, nu pot fi organizate mai devreme de o jumătate de an. Ceea ce inevitabil va conduce la consecințe și mai grave în plan social și economic, situație pentru care responsabilitatea va reveni președintelui și partidului său, care au respins anterior orice dialog.
– Din nou, alegerile nu au fost ocolite de geopolitică – Statele Unite și UE l-au susținut pe președinte în lupta împotriva parlamentului. La rândul său, reprezentanta MAE rus, Maria Zaharova, i-a îndemnat pe colegii occidentali să nu se amestece în treburile interne ale Moldovei.
Igor Dodon: – O asemenea ingerință nu este o noutate pentru noi. Deja de mulți ani, țările occidentale asigură, în țara noastră, o puternică finanțare, prin fundații și organizații neguvernamentale, a așa-numitei societăți civile, a mass-mediei, a anumitelor forțe politice care le promovează deschis interesele.
Zilele trecute i-am înmânat ambasadorului SUA, Derek Hogan, o scrisoare în care îmi exprimam îngrijorarea cu privire la desele sale vizite la Biroul Electoral Central, la Procuratura Generală, la Serviciul de Informații și Securitate, la declarațiile publice în favoarea unuia dintre candidații la alegeri.
Critici dure la adresa unui astfel de comportament al diplomaților occidentali au venit și din partea fostului președinte, liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, a fostului șef al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, din partea altor politicieni de seamă și personalități publice din Moldova. Vreau să remarc faptul că diplomații Rusiei, criticate, cu atâta sârguinciozitate, în Occident, pentru un presupus amestec în treburile altor țări, nu și-au permis niciodată așa ceva.
– Cum se explică, în opinia dumneavoastră, asceastă atenție atât de insistentă acordată de SUA și, în general, de țările Occidentului, alegerilor din mica Moldovă?
Igor Dodon: – Statele Unite și aliații lor vor ca autoritățile țării noastre să urmeze cu strictețe instrucțiunile lor în lupta împotriva Rusiei. Sunt nemulțumiți de faptul că, spre deosebire de România și Ucraina vecine, eu am promovat, în calitate de președinte, o politică externă echilibrată. Dar oamenii noștri nu vor să fie folosiți drept carne de tun în jocurile geopolitice ale altora.
Fostul consilider al președintelui SUA pentru securitate națională a vorbit, recent, despre posibilitatea ”dezghețării” conflictului transnistrean, unde își desfășoară serviciul militar forțele de menținere a păcii, pentru a atrage Moscova într-o nouă confruntare.
În mass-media occidentale apar tot mai des articole unde ni se recomandă cu asiduitate să renunțăm la neutralitatea prevăzută în Constituție, ”să ne înscriem ferm pe drumul spre integrarea în Uniunea Europeană și NATO”, să terminăm cu folosirea limbii ruse, să rupem cu Biserica Ortodoxă Rusă.
Primul pas în această direcție a fost deja făcut. Administrația președintelui este deja plină de consilieri care primesc, pe față, salarii din fonduri occidentale și care le promovează interesele. Pe acești consilieri nu îi interesează cum se va termina totul pentru o țară a cărei populație este împărțită, din punctul de vedere al simpatiilor, aproape pe jumătate între Occident și Est, o țară unde există un conflict transnistrean nerezolvat.
– Cu ce amenință Moldova o posibilă răcire a relațiilor cu Rusia?
Igor Dodon: – Majoritatea covârșitoare a populației țării noastre nu dorește să se certe cu Rusia, de care ne leagă o istorie seculară comună, aceeași credință, legături puternice economice, culturale, de rudenie și de prietenie. În această țară muncesc sute de mii dintre compatrioții noștri. Dacă după alegeri vom forma un guvern, el va fi orientat spre un parteneriat strategic cu Rusia. Ceea ce nu ne împiedică ca, pornind de la interesele noastre naționale, să fim deschiși la colaborare cu alte țări, cu UE, SUA. Sau, spre exemplu, cu China, cu care, în calitate de președinte, intenționam să semnez un acord de parteneriat strategic.
– Împreună cu Voronin, alături de care ați condus blocul electoral, ați propus interzicerea partidelor care se pronunță pentru unirea Moldovei cu România?
Igor Dodon: – Numiți-mi țara unde în alegeri participă partide care se pronunță pentru lichidarea statului. Și în același timp, vor să fie în parlamentul ei.
– Dar legislația moldovenească nu interzice obținerea cetățeniei altor state?
Igor Dodon: – Da, sute de mii dintre cetățenii noștri au obținut a doua cetățenie. Mulți au primit-o pentru a munci peste hotare. Totuși, legea inițială referitoare la dubla cetățenie avea un punct ce spunea că ea este interzisă funcționarilor de stat, angajaților organelor de ordine. În perioada de guvernare a coaliției pro-europene, această prevedere a fost anulată, iar acum avem un președinte care a depus jurământ de credință altui stat. Încearcă să ghicești cărui jurământ îi va fi fidel dacă apare, brusc, un conflict de interese. Cred că trebuie clarificate lucrurile și cu legile ce permit fundațiilor străine să finanțeze deschis structurile nostre de stat. Și aici ne va fi utilă experiența Rusiei, a altor țări, inclusiv a statelor membre UE, precum Ungaria, spre exemplu.
– După ce dumneavoastră și Voronin le-ați atras atenția diplomaților occidentali, președintele le-a luat apărarea. Potrivit spuselor sale, ei ”vor alegeri liberere și cinstite” și sunt interesați ca Moldova să devină ”o țară cu o democrație dezvoltată”.
Igor Dodon: – Am văzut deja ”democrația dezvoltată” pe care ei ne-au impus-o încă în 2009 când, după pogromurile, puse la cale de susținătorii partidelor pro-europene, asupra parlamentului și administrației președintelui, la putere a venit Alianța pentru integrare europeană. Liderii partidelor care au intrat în ea au promis și ei atât aderarea rapidă la UE, cât și implementarea ”principiilor și valorilor europene”, dar și lupta împotriva corupției. Iar șefii statelor europene care i-au susținut au calificat guvernarea lor nici mai mult, nici mai puțin decât o ”istorie de succes”.
În realitate însă, totul s-a transformat într-o nouă serie de scandaluri politice, pentru stingerea cărora la Chișinău au tot venit curatori de peste hotare. Curând a devenit clar că guvernanții pro-europeni au furat cu ușurință din banci 1 miliard de euro. Într-un final, unul dintre ei a ajuns la închisoare sub acuzația de corupție, iar altul – oligarhul Plahotniuk – a uzurpat puterea, cumpărând jumătate din parlament, subordonându-și justiția și Curtea Constituțională. Când răbdarea oamenilor a crăpat și mii de protestatari, printre care au fost și socialiști, au pornit să ia cu asalt parlamentul, guvernarea odioasă a oligarhului a fost salvată de Victoria Nuland. Nu după mult timp, ea l-a primit la Washington, iar el i-a mulțumit expulzând din Chișinău diplomați, jurnaliști și personalități publice ruse. Merită amintit că, după schimbarea puterii, oligarhul a fugit la Miami, de unde s-a refuzat extrădarea lui către procuratura noastră, care a emis un mandat de arestare pentru acuzația de implicare la delapidarea unei bănci.
Sandu știe foarte bine toate aceste fapte – în acei ani, ea făcea parte din Guvernul premierului Vlad Filat, demis pentru corupție, iar ea și colegii ei de partid poartă responsabilitatea pentru susținerea legilor ce pun pe umerii populației povara restituirii miliardului de euro furat din bănci.
– Dar președintele și partidul ei îi acuză de corupție tocmai pe socialiști! Și promit ”să scape țara de hoți”, pentru care sunt susținuți de diplomații occidentali.
Igor Dodon: – Se știe cine strigă întotdeauna mai tare decât toți: ”Prinde hoțul!”. Să nu uităm că Sandu și o mare parte dintre candidații și deputații de pe lista partidului ei au ieșit din Partidul Liberal-Demcorat, condus de către condamnatul pentru corupție Filat. Zilele trecute, el i-a îndemnat pe toți politicienii de dreapta să se retragă din alegeri în favoarea partidului lui Sandu. Cine se-aseamănă, se adună.
Pentru acuzațiile opozanților noștri există și altă explicație. Pe durata campaniei electorale, am organizat mii de întâlniri în toate regiunile țării și vedem că starea de spirit a oamenilor s-a schimbat – mulți dintre cei care au crezut în promisiunile președintelui, acum sunt dezamagăți de acțiunile ei. Acest lucru este înțeles și de concurenții noștri, de aceea se recurge la metode murdare, la încercări de a-i descredita cu orice preț pe rivali.
– Socialiștilor li se impută planurile de falsificare a alegerilor. Nemulțumirea partidelor pro-europene a fost provocată, în special, de refuzul Comisiei Electorale Centrale de a crește, la solicitarea lor, de la 150 la 191 numărul secțiilor de votare pentru cetățenii moldoveni care trăiesc în străinătate.
Igor Dodon: – Vă amintiți, ce zarvă s-a creat atunci din această chestiuni și în timpul campaniei electorale? Dar faptele arată contrariul. În prezent, peste hotare se află până la 1 milion dintre cetățenii noștri, care sunt obligați să-și lase patria natală în căutarea unei vieți mai bune. Cam jumătate dintre ei au plecat în țările occidentale, cealaltă – în Rusia. Alți 250.000 de persoane au primit pașaport moldovenesc în Transnistria nerecunoscută.
Cu toate acestea, în timpul alegerilor prezidențiale din Moldova, în Rusia au fost deschise doar 17 secții, iar în țările occidentale aproape 100. Drept urmare, în Occident au votat până la 250.000 de alegători, ceea ce reprezintă cam jumătate dintre concetățenii care trăiesc acolo. În Rusia și la secțiile pentru transnistreni, de câteva ori mai puțin – 50.000. Oare este corect?
– De ce s-a întâmplat așa?
Igor Dodon: – Diplomații noștri nu au posibilitatea fizică de a organiza o monitorizare de calitate la toate secțiile din străinătate, de organizarea alegerilor ocupându-se, acolo, voluntarii. Pe durata campaniei electorale prezidențiale dintr-o serie de țări occidentale, unde alegătorii sprijină, în principal, politicieni pro-europeni, am observat aducerea voluntarilor în masă. Unele secții s-au priceput să organizeze votul cu o rapiditate fenomenală – o persoană în șapte secunde, ceea ce este imposibil, având în special în vedere condițiile legate de restricțiile sanitare impuse de pandemie.
Pe de altă parte, activiștii partidului lui Sandu au blocat, la alegerile prezidențiale, o serie de secții deschise pe malul drept al Nistrului pentru transnistrenii care simpatizau cu politicienii ce se pronunțau în favoarea apropierii de Rusia. Nu au fost lăsați să treacă, au fost dați jos din transportul în comun, au fost jigniți în fel și chip – toată această fărădelege a fost condusă de Igor Grosu, care a înlocuit-o pe Sandu în funcția de lider de partid.
Din păcate, toate astea se repetă și în actuala campanie electorală. Auzim apeluri de a interzice în general cetățenilor noștri din Transnistria să voteze – cu o astfel de propunere a venit, recent, șeful Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care a condus această instituție când se afla sub controlul lui Plahotniuk.
Sunt convins că există riscul ca alegerile să fie falsificate în Occident. Iar astăzi asistăm la organizarea unui nou transport în masă a alegătorilor. Se încearcă ca observatorii pe care îi trimitem acolo să nu fie primiți în secții. În acest sens, ne-am adresat partenerilor noștri internaționali, pentru ca ei să asigure prezența lor.
– Până de curând, socialiștii și comuniștii s-au criticat dur unii pe alții, iar acum merg în alegeri împreună. Cât de justificată este o astfel de decizie?
Igor Dodon: – Recunosc că nu a fost simplu să trec peste dezacordurile și supărările din trecut. Dar sunt convins că am luat o decizie importantă și corectă, propunând alegătorilor de stânga o platformă politică unică. Acest lucru a ajutat să-i unim pe oamenii care împărtășesc părerile noastre, care se pronunță pentru păstrarea Moldovei ca stat independent, neutru, care se pronunță pentru prietenia cu Rusia. Sper că acest lucru va permite blocului nostru să obțină un rezultat bun în alegeri.
Iar pe viitor noi nu intenționăm să ne despărțim. Alte partide de stânga, care au refuzat să-și unească eforturile cu ale noastre, au acționat fără să vadă în perspectivă. În parlament ele nu vor intra, dar vor lua de la electoratul nostru comun procentul lor de voturi, care, la redistribuirea lor între învingători vor fi atribuite opozanților de pe flancul drept.
– Ce probleme trebuie să rezolve noul parlament și noul guvern?
Igor Dodon: – Situația din țară este foarte dificilă și cere soluții rapide și operative, motiv pentru care trebuie ca încă în luna august să fie format guvernul, să se dea un semmal de colaborare partenerilor externi.
După cum a arătat experiența altor țări, ne așteaptă un nou val al pandemiei, mult mai dur decât cel anterior. Trebuie sporit ritmul de vaccinare, trebuie să fie asigurat tot necesarul medicilor.
Maratonul vaccinării desfășurat recent a demonstrat că serul rusesc ”Sputnik V”, care a ajuns în Moldova la solicitatea noastră în calitate de ajutor umanitar, se bucură de o mare cerere în rândul oamenilor. Aflând acest lucru, mii de oameni din Chișinău au format încă de cu noaptea cozi la punctele de vaccinare. În prezent, se duc negocieri cu guvernul rus în vederea achiziționării a până la 1 milion de doze de ”Sputnik V”. De asemenea, trebuie cumpărat și alt vaccin popular la noi, Pfizer, pentru ca oamenii să nu stea la cozi și să poată alege preparatul pe care îl doresc.
O situație serioasă este și în economie – trebuie rezolvată problema exportului produselor noastre, inclusiv în Rusia, cu care nu a fost prelungit acordul privind scutirea de taxe la importul de mărfuri. Stoparea creșterii prețurilor, provocată de instabilitatea politică și de absența unui guvern cu drepturi depline. Trebuie alocate fonduri suplimntre pentru susținerea agricultorilor, care au avut de suferit din cauza secetei și a grindinei, trebuie protejați producătorii locali, trebuie elaborat un proiect de politică fiscală pentru anul următor, pentru a asigura orientări clare și garanții mediului de afaceri. Este nevoie de un pachet separat de legi privind politica socială, care să schimbe din rădăcini principiile de asistență socială, acum în vigoare. Acestea și alte legi au fost elaborate de specialiștii noștri, ele trebuie adoptate de urgență de noul parlament, pentru a da un imbold atragerii de investiții, creșterii economice. Dacă nu se va proceda în regim de urgență, până la toamnă situația din țară va deveni deplorabilă.
Aș dori să menționez că noi nu doar am pregătit un program de acțiuni detaliat al viitorului guvern, dar suntem și pregătiți să-l punem operativ în practică. În acest scop, a fost formată o echipă de profesioniști cu multă experiență. Mulți dintre ei au condus țara până în 2009, în perioada de guvernare a comuniștilor care, conform studiilor sociologice, este considerată și astăzi cea mai bună perioadă din întreaga istorie a independenței.
– Într-unul dintre interviurile dumneavoastră, ați spus că, pe viitor, ați putea deveni premier. Această chestiune a fost discutată în interiorul partidului, cu partenerii din blocul electoral?
Igor Dodon: – Candidatul la funcția de premier este desemnat, la noi, de președinte de comun acord cu majoritatea parlamentară aflată la putere. Nu am discutat această chestiune. Acum, principalul nostru scop este să învingem în alegeri și să salvăm țara.
Andrei FROLOV, doctor în istorie, cercetător științific principal la Centrul de studii europene și internaționale…
Autoritățile de la Kiev intenționează să demonteze monumentele dedicate scriitorului Mihail Bulgakov, poetesei Anna Ahmatova…
Armata rusă a urcat în fruntea clasamentului anual al celor mai puternice forțe militare din…
Nimeni dintre oficialii chinezi nu s-a grăbit să o întâmpine pe Annalena Baerbock, ministrul german…
Președintele Rusiei a condus un antrenament al forțelor de descurajare nucleară, a anunțat Kremlinul, relatează…
Ucraina s-a angajat să încredințeze Uniunii Europene dreptul de a reface industria de apărare a…
This website uses cookies.