Corneliu Vlad: Bruxellesul nu se poate decide să dialogheze cu Moscova

Corneliu Vlad

La opt zile după summitul Putin-Biden, liderii Uniunii Europene s-au întâlnit pentru un summit, in scopul dezvoltării unei noi strategii comune în relațiile dintre cei douăzeci și șapte și Rusia. Parisul și Berlinul si-au propus ca Uniunea Europeană să reia controlul relațiilor sale cu Rusia, dupa ce UE a suspendat reuniunile la nivel înalt cu Rusia în primăvara anului 2014. Președintele francez Emmanuel Macron a cerut un dialog „solicitant” cu Moscova, iar cancelarul german Anhela Merkel a insistat pe un dialog direct cu Kremlinul, ca mijloc de îmbunătățire a legăturilor afectate de trei probleme spinoase: Ucraina, Belarus și cazul Navalnîi.

Merkel și Macron au motivat apelul la reluarea dialogului cu Moscova, “pentru a nu lăsa primatul liderului american”, cum se exprima postul tv France 24. Kremlinul a reacționat pozitiv la propunere. „Un astfel de dialog între Bruxelles și Moscova este cu adevărat necesar”, a declarat purtătorul de cuvânt al presedintiei ruse, Dmitri Peskov.

În fața Bundestagului, cancelarul Angela Merkel a insistat asupra necesității ca cei 27 să caute contact direct cu Moscova și cu șeful Kremlinului și să creeze spații pentru dialog. „Nu putem rămâne într-o logică pur reactivă în ce privește Rusia, de la caz la caz, când, într-un mod foarte legitim, a existat o discuție structurată între președintele Biden și președintele Putin”, a declarat si presedintele Emmanuel Macron la sosirea sa la Bruxelles.

Initiativa celor doi nu a avut totuși șanse, căci Suedia și Olanda au conditionat-o, iar Polonia și statele baltice nu sunt în favoarea organizării unui summit. Serviciul diplomatic european a avertizat însa împotriva unei „spirale negative” în care se scufundă legăturile dintre Bruxelles și Moscova, cu sancțiuni de ambele părți. Divizați pe această temă, liderii europeni nu au reușit să cadă de acord cu privire la posibilitatea unei întâlniri cu președintele Vladimir Putin, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile. Cancelarul Merkel a declarat că este „important ca dialogul să fie menținut și că lucrăm la formatul acestui dialog”. „Personal, mi-aș fi dorit un rezultat mai îndrăzneț”, a conchis ea. „Am sprijinit Germania și Franța pentru un dialog la cel mai înalt nivel cu Rusia. Acum este necesar să specificăm ce canale de dialog pot fi utile”, a declarat cancelarul austriac Sebastian Kurz. „Relația cu Rusia nu poate fi limitată la sancțiuni economice și expulzarea diplomaților. La un moment dat, trebuie să aveți posibilitatea de a vă întâlni în jurul unei mese”, a subliniat premierul belgian Alexander De Croo.

Un dialog va fi inițiat totusi în „domeniile de interes ale UE”, se precizează în concluziile adoptate la summit. Liderii europeni vor discuta apoi „formatele și condițiile acestui dialog cu Rusia”, adaugă textul.

În schimb, in loc de o întâlnire, liderii UE au anuntat că au în vedere sancțiuni suplimentare pe care le susțin ca de obicei cu aceleasi motivatii: “politica de dezinformare, atacuri cibernetice și alte acte rău intenționate care au drept scop divizarea blocului”.

“Ideea summitului Rusia-UE a fost ingropata, abia dupa ce a fost formulată, din cauza poziției minoritătii rusofobe din Europa”, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov într-un interviu pentru cotidianul “Kommersant”. În context, șeful diplomației ruse a făcut o remarcă interesantă: imediat după întalnirea Putin-Biden, “liderii UE și NATO s-au grăbit să declare că nimic nu s-a schimbat în abordarea lor față de Rusia. Mai mult, ei s-au declarat pregatiți pentru o deteriorare ulterioară a relațiilor cu Moscova”.

Cum ar putea fi explicate aceasta atitudine a Bruxelles-ului? Ca un gest de fronda față de Washington? Dar “Financial Times” relata la 24 iunie că SUA au sprijinit ideea unui summit Rusia-UE, căci Angela Merkel si Emmanuel Macron s-ar fi consultat pentru aceasta propunere la Berlin cu secrétarul de stat american Antony Blinken si premierul italian Mario Draghi.

Ca un plus de influența în UE a șefului diplomației europene Borrell față de șefii de stat și de guvern din UE, care sunt în majoritate în favoarea reluării dialogului cu Rusia (dupa cum estima agenția Reuters într-o corespondență)? Dar un diplomat al UE declara săptămânalului “Der Spiegel” că doua treimi din statele membre ale Uniunii doresc reluarea dialogului cu Rusia.

Oricum, purtatorul de cuvant al Kremlinului a făcut cunoscut că Rusia regretă pozitia UE și se declară în continuare “favorabilă stabilirii unor relații de lucru” cu Europa. Iar ministrul Lavrov a estimat că întalnirea Biden-Putin putea fi perceputa ca “un semnal că ar fi posibil ca UE să se arate puțin mai autonomă”.