Ambasadorul rus, Valeri Kuzmin, la Conferința internatională din București dedicată tragediei războiului de acum 80 de ani: Rusia ține minte tot
23/06Vladimir Putin: Să fim deschiși, în pofida trecutului
23/06Corneliu Vlad: “Străfulgerări” la un summit aparent fără surprize
Corneliu VLAD
Surpriza summitului Putin-Biden a fost că n-a prezentat surprize. Avancronicile politice l-au anticipat, mai toate, ca desfășurare și rezultate. Au fost însă și câteva “străfulgerări”, ca să adoptam o formulare a președintelui Putin lansată la întâlnirea sa cu ziariștii, peste care presa internațională a trecut parcă fară să le observe.
Întâlnirile la vârf Moscova-Washington sunt întotdeauna de maxim interes, căci de relațiile dintre acești doi centri de superputere depinde, într-o măsură covârșitoare de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, pacea și securitatea planetei. Iar după apariția armei nucleare, și șansele Terrei de spațiu al vieții. De o atenție specială a beneficiat întâlnirea de la Geneva și pentru că ea s-a produs în faza cea mai rea de multă vreme a relațiilor dintre cei doi supermari.
Așadar, senzațională întâlnire, previzibile – pentru mulți – rezultatele ei și final deschis, căci liderul american și-a fixat șase luni de răgaz pentru formularea concluziilor sale.
Rusia a propus un format înnoit al războiului rece, cum se exprima comentatorul Alexander Baumov de la Centrul Carnegie din Moscova, format “în care cele doua părti operează recunoscând diferențele evidente dintre ele, limitandu-și reciproc expansiunea și definind împreună regulile necesare evitării unei coliziuni fatale”. Fiecare dintre cei doi își vor urma propria cale fară a încerca să i-o impună celuilalt și vor identifica interese comune, dintre care președintele Putin a amintit intre altele sfidările comune ale terorismului islamic, pandemia covid și încălzirea globală.
Moscova apreciază că discuțiile de la Geneva au fost constructive, pozitive, productive, iar Washingtonul – substanțiale, eficiente, încurajatoare și fară ranchiuni. Din capul locului, cei doi lideri au subliniat, în comunicatul comun (redactat înainte de reuniune) că relațiile ruso-americane trebuie să se întemeieze pe axioma că un război nuclear nu poate fi câștigat și de aceea nu trebuie declanșat. Este, aceasta, principala reușită a summitului, care da satisfacție președintelui Biden care-și dorește relații bilaterale “stabile și previzibile”, dar și Moscovei, care apreciază că încrederea reciprocă a fost “oarecum stabilită”, după cum s-a exprimat parlamentarul Konstantin Kosaciov.
Multe s-au vorbit și decizii importante s-au luat în cele patru ore și jumătate de convorbiri (îndeosebi pe temele controlului înarmărilor și ciber-războiului). Presa a relatat pe larg ce i s-a spus, dar stenograma convorbiirilor va rămâne mult timp secretizată. Dar discutiile au fost cât se poate de utile, chiar dacă rezultatele au fost apreciate drept “modeste” într-un comunicat al Casei Albe.
Cert este că dialogul a fost reluat, și pe un ton normal, în termeni de receptivitate. S-a convenit reluarea negocierilor din câmpul înarmărilor, s-a convenit asupra mecanismului negocierilor în materie, s-a prefigurat o agenda a prioritatilor comune. Pe subiecte punctuale, s-a reînnodat dialogul (controlul inarmarilor, Afganistan, Iran, Siria, Arctica), pe altele (Ucraina, drepturile omului) nu s-a produs o conciliere. Și mai ales, spunea președintele Putin ziariștilor, convorbirile n-au cunoscut animozitate și părțile și-au exprimat voință de a se înțelege reciproc. S-a stabilit și un nou nivel de relații? – a fost întrebat liderul de la Kremlin. Răspunsul său a apelat la o celebră spusă a lui Tolstoi: “Nu există fericire, există doar o străfulgerare a acesteia și prețuiți-o. În acest sens, mi se pare că despre străfulgerare se poate vorbi”.
Pentru cei rămași încătușați în schemele războiului rece, întâlnirea Putin-Biden a fost mai degrabă o confruntare, un meci de box de la care te aștepți doar să afli cine a câștigat. Unii (ca politologul francez Pascal Boniface) au spus că a fost un scor egal: 1-1, căci fiecare se întoarce acasă cu un punct câștigat. Alții, în SUA, susțin că președintele Biden n-a prea fost la înălțime și că a fost eclipsat de omologul său de la Kremlin. Ziarul britanic “The Guardian” spune că summitul i-a oferit președintelui Putin “ocazia de a se prezenta lumii drept egalul liderului de la Casa Alba, adică un actor la fel de influent și de important pe scena politică internațională”. Mai rezervați, politicienii și politologii rusi n-au ierarhizat, dar viceministrul de Externe Serghei Riabkov a ținut totuși să remarce că “Rusia nu a cerut nimic”, (iar același “The Guardian” a apreciat că “Putin a obținut tot ce și-a dorit”). Dar n-am remarcat ca vreunul dintre comentatori să evidențieze faptul ca președintele Biden a utilizat termenul “mare putere” când a vorbit de Rusia (probabil doar agenția Reuters).
Cea mai senzațională clipă a summitului îmi pare a fi însă afirmația președintelui Biden peste care iarăși, s-a trecut în mod bizar, cu dezinvoltură, în mai toate comentariile și anume că președintele Putin nu-și dorește un nou război rece. După câte a spus seful Casei Albe despre omologul său de la Moscova, aceasta declarație publică, dacă nu va fi dezmințită (căci ne-am obișnuit să se mai întâmple), poate inaugura un nou curs în relațiile ruso-americane și în traiectoria viitoare a relațiilor internaționale. Peste o asemenea afirmație nu se poate trece ușor (deși s-a trecut). În schimb, poziția presedintelui Putin a fost cea consacrată – precisă și pe același ton calm și hotărât. Negocierile au decurs bine – a anunțat liderul de la Kremlin la conferința sa de presă de la Geneva.