Ambasadorul Rusiei, Valeri Kuzmin: Este vorba de responsabilitatea pentru supraviețuire a întregii omeniri și nu doar a treimii ei ”democratice” (I)

Conferința de presă a Ambasadorului Rusiei în România, Valeri Kuzmin, cu ocazia Zilei Rusiei. Text integral

Conferința noastră de presă, dedicată Zilei Rusiei – sărbătoarea noastră cea mai importantă, ne oferă oportunitatea de a sintetiza evenimente, tendințe – inclusiv, desigur, din relațiile bilaterale ruso-române, care reprezintă prioritatea activității Ambasadei Ruse.

Desigur, pandemia de coronavirus a conferit ultimei perioade de timp, inclusiv anului acesta, o specificitate neobișnuită. Ne aflăm acum într-un stadiu avansat de vaccinare. Rusia se află pe poziții fruntașe, dezvoltând patru vaccinuri eficace, dintre care trei sunt înregistrate. Primul dintre ele, ”Sputnik V”, este înregistrat în 67 de țări. Companiile din Arabia Saudită, Kazahstan, China, India, Iran, Turcia, Argentina, Mexic, Brazilia și Serbia participă la producerea vaccinului ”Sputnik V” pentru utilizarea acestuia în afara Rusiei. Țara noastră este singura din lume care a propus altor state tehnologia pentru producerea acestui vaccin, recunoscut de comunitatea medicală, inclusiv de revista științifică britanică de prestigiu ”The Lancet”. Dar acest vaccin nu a fost nici până acum înregistrat de Agenția Europeană a Medicamentelor.

În Rusia, aproximativ 8 milioane de persoane au fost deja vaccinate cu ambele doze. Anticipând întrebările dumneavoastră, trebuie să recunosc că și eu am făcut ambele doze din vaccinul ”Sputnik V” și mă simt confortabil; nu am observat nici un fel de efecte secundare.

Firește, bătălia împotriva coronavirusului continuă și, vreau să spun de la bun început, că țara noastră nu a avut niciodată intenția și nu a făcut nici un gest pentru a declanșa un așa-numit ”război al vaccinurilor”. Cred că producătorilor occidentali nu le convine faptul că pe piața lor ar putea apărea un concurent atât de serios. Înțeleg că informațiile care nu sunt convenabile, comode pentru producători occidentali sunt răspândite de mass-media occidentale. Mass-media ruse, inclusiv serviciile în limbi străine, „RT”, „Sputnik” răspândesc aceleași informații, neavând alte surse de informație.

Încă la începutul anului trecut, inclusiv la summitul G20, președintele Vladimir Putin a venit cu ideea de a coordona eforturile diferitelor țări pentru a combate această provocare globală, același apel fiind lansat,  ulterior, de Secretarul General al ONU, domnul Antonio Guterres. Până acum, vedem, însă, că unele vaccinuri nu au fost înregistrate, inclusiv ”Sputnik V”, a cărui eficacitate este de peste 97%, ceea ce este confirmat de statistica de vaccinare a unui mare număr de oameni din diferite țări. Și alte vaccinuri își păstrează poziția de o comunitate monopolistă, cu ideea de a stopa licențierea dreptului de autor pentru aceste vaccinuri, inclusiv în privința țărilor săraci care nu pot cumpăra vaccinul la prețul real.

Cu toții avem încredere în revista ”Forbes” care, spre exemplu, publică listele celor mai bogați oameni din lume. Ea scrie că, de la începutul pandemiei, cel puțin 9 oameni care fac parte din Big Pharma au devenit miliardari pe seama veniturilor companiilor farmaceutice care produc vaccinuri anti-Covid-19. Pe de altă parte, pandemia a fost o uriașă provocare pentru Rusia, inclusiv pentru economia rusă, iar guvernul nostru a anunțat de la început că principalul nostru scop, principala noastră valoare este salvarea de vieți omenești. Ținând cont de acest lucru, au fost luate o serie de măsuri – despre multe dintre ele am vorbit deja. Acestea sunt legate de  susținerea financiară a familiilor cu mulți copii, introducerea măsurilor de simplificare a plăților fiscale pentru mediul de afaceri, compensarea salariilor pentru șomeri, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii. Toate acestea au condus la prognoze mai optimiste. În ansamblu, țara noastră a reușit să facă față destul de bine provocărilor acestui ultim an și jumătate, iar anul acest Produsul nostru Intern Brut va crește cu 4% comparativ cu anul care a precedat pandemia.

Rusia și-a redus, în buget, cheltuielile militare. Precedentul buget al apărării a fost de aproximativ 3% din PIB, iar anul acesta el nu va depăși 2,7%.

Pe lângă pandemia de coronavirus, care afectează treburile noastre interne și externe, aș vrea să vorbesc și despre eforturile de reducere a ponderii dolarului în economia noastră și de aducere la zero a cotei lui în Fondul Național al Bunăstării – această rezervă financiară creată de guvernul nostru cu scopul dezvoltării și pentru a depăși provocările economice în situații extraordinare. Astfel, 20% din fond va fi reprezentat de rezervele de aur; în rest, vor fi valute precum euro, yuanul, lira sterlină, yenul, dar fără dolari. Explicăm că nu este vorba de vreo acțiune subversivă sau de sabotaj. Economiștii noștri explică faptul că acest lucru este determinat de imprevizibilitatea politicii și a strategiei Statelor Unite, care fac ca dolarul să inspire tot mai puțină încredere în business-ul internațional. Asta nu înseamnă că renunțăm de tot la dolar în comerțul nostru internațional, dar în Fondul Național al Bunăstării nu ne vom mai bizui pe el.

Alt eveniment semnificativ este finalizarea lucrărilor de construcție a primului fir al gazoductului ”Nord Stream-2”, care traversează Marea Baltică. Primul fir a ajuns pe coasta Germaniei; a mai rămas puțin până la terminarea celui de-al doilea fir. Construcția conductei a fost sursă de tensiuni și sancțiuni din partea Statelor Unite.

Începutul unor astfel de proiecte datează din anii ‘70, când încă Uniunea Sovietică a demonstrat că asemenea gazoducte sunt de nădejde, nu au substrat politic, furnizează energie vecinilor europeni. Și, în pofida tuturor speculațiilor, ”Nord Stream-2” demonstrează acest fapt simplu pentru toți cei care vor să privească lucrurile în mod realist.

În acest sens, ar fi interesant de menționat încă ceva; poate nu un eveniment remarcabil, dar simbolic: zilele trecute, în Orientul Îndepărtat al Rusiei, în Regiunea Amur, a fost dată în funcțiune o uzină de prelucrare a gazelor naturale, iar unul dintre principalele produse este heliul, un gaz neutru foarte ușor, despre care se spune că va fi locomotiva sau, cel puțin, un factor esențial în trecerea la industria ”verde”, neutră, în întreaga lume, cu scopul reducerii gazelor cu efect de seră.

În aceeași măsură, promovând producția de gaz lichefiat, sectorul energetic al Rusiei merge înainte. Și nu este singurul sector cu rezultate bune. Cu câteva luni în urmă, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, s-a ridicat în aer un mare avion de pasageri cu motor de producție autohtonă. Din păcate, tradiția de a fabrica astfel de echipamente s-a pierdut pentru o perioadă, dar acum a fost reluată.

În ceea ce privește situația internațională, remarc faptul că politica externă a Rusiei a fost foarte activă. Anul trecut, ea a exercitat președinția BRICS, ceea ce înseamnă Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud și, în pofida pandemiei și a trecerii multor evenimente în format online, toate țările acestei uniuni și-au exprimat satisfacția, iar acum președinția a fost preluată de India.

Alt eveniment important a fost trecerea în responsabilitatea Rusiei a președinției Consiliului Arctic, care reunește țările ce se învecinează cu zona arctică. Și acolo am avut o agendă creativă, de unificare a eforturilor țărilor arctice pentru a avea un mediu mai curat, pentru a folosi noile oportunități oferite de încălzirea globală, dezvoltarea Rutei Mării Nordului putând conecta Orientul Îndepărtat și Europa și reduce distanța dintre ele cu 40%. Există și alte inițiative în această privință, menite să crească încrederea reciprocă dintre țările participante, inclusiv în domeniul militar și strategic.

Nu vă voi încărca memoria cu evenimentele care au avut loc pe linia Organizației de Cooperare de la Shanghai, a Uniunii Economice Eurasiatice și a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, dar aș dori să mă opresc la trei puncte fierbinți ale agendei noastre.

Vorbim cu mare satisfacție despre stoparea acțiunilor militare, despre respectarea regimului de încetare a focului și despre primii pași spre normalizarea situației din Nagornîi -Karabah și din jurul acestei regiuni. Vă amintiți, probabil, că în urmă cu o jumătate de an, între Azerbaidjan și Armenia au avut loc lupte crâncene.

În Siria, unde au fost distruse, în mare parte, principalele forțe ale grupării terorismului internațional, este în desfășurare un proces pozitiv, dar unele forțe occidentale, precum Statele Unite, fără nici o invitație din partea guvernului legitim, ocupă ilegal partea de nord-est a țării, bogată în petrol și, practic, obțin venituri din producția de țiței.

În Siria are loc, înainte de toate, refacerea postbelică a țării devenite victimă a unui război care a durat 10 ani, între adversari ireconciliabili și, firește, țara are nevoie de o susținere internațională masivă. Din păcate, constatăm că Uniunea Europeană preferă să  cheltuiască banii pentru refugiați în țările vecine, dar se abține de la a oferi un ajutor substanțial pentru refacerea țării [Siriei]. Sperăm că această tendință se va schimba, Federația Rusă intenționând să lucreze în această direcție.

În interiorul țării persistă unele probleme politice, dar la recentele alegeri prezidențiale a fost reales cu succes Bashar al-Assad. Din păcate, activează teroriștii, în special în nordul țării, la Idlib, unde funcționează o misiune comună a forțelor rusești și turcești de însoțire a convoaielor, dar aceste convoaie nu pot să acopere întreaga zonă.

Desigur, societatea românească este interesată de situația din Ucraina, de situația din regiunea Mării Negre – am aici întrebări din partea jurnaliștilor.

Din păcate, vedem că atât Washingtonul cât și NATO, împreună cu Uniunea Europeană,  par să nu fie interesate de o soluționare pașnică a situației din estul Ucrainei, reglementare care este consfințită într-un fel de foaie de parcurs – pachetul Acordurilor de la Minsk, elaborat cu implicarea activă a Franței, Germaniei, Rusiei și a autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk și, firește, cu un rol important al guvernului de la Kiev. Dar, din nefericire, actualul guvern ucrainean vede în Acordurile de la Minsk un fel de mijloc de a iniția și prelungi sancțiunile anti-ruse. Kievul sabotează inclusiv înțelegerile intermediare ulterioare, adoptate în cadrul întâlnirilor așa-numitului ”Format Normandia”.

În această primăvară, când forțele armate regulate ale Rusiei au desfășurat exerciții, pe teritoriul lor, acest lucru a provocat o explozie de tensiune și panică în Occident – mai bine zis, a fost organizată o provocare. Pentru că, până atunci, misiunea de observatori ai OSCE a înregistrat o deplasare masivă de tehnică militară grea a armatei ucrainene spre linia de delimitare din Donbass, dintre miliția populară a Donețkului și Luganskului și armata ucraineană, ceea ce a fost o încălcare flagrantă a Acordurilor de la Minsk. Atunci, după ce Forțele Armate ale Ucrainei au deschis focul asupra pozițiilor miliției populare și a localităților din împrejurimi, s-au înregistrat numeroase victime printre civili.

Iar puțin mai târziu, când armata rusă și-a început exercițiile la granițele sale vestice, în Occident s-a iscat o panică uriașă și s-a făcut zgomot în semn de solidaritate cu guvernul ucrainean.

Astfel, situația din estul Ucrainei, care este caracterizată ca război civil, ca un conflict intern acut, impune o soluție definitivă și justă.

Una dintre cele mai importante direcții ale activității noastre de politică externă o constituție relația cu China. În iulie, vom marca 20 de ani de la semnarea Tratatului politic de prietenie, bună vecinătate și colaborare între țările noastre. În pofida recesiunii generale, caracteristice pentru mediul economic în perioada de pandemie, schimburile noastre comerciale bilateriale au crescut în ultimul an până la 120 miliarde de dolari.

Recent, liderii țărilor noastre au dat startul, în regim online, unui mare proiect din domeniul energiei nucleare – încă o unitate a unei centrale nucleare pe teritoriul Chinei. Sunt în pregătire multe alte proiecte comune. Atenția mea a fost atrasă de un proiect nou, interesant, anunțat recent – este vorba despre Algorithmics International School of Mathematics and Programming, creat și lansat prin eforturile Fondului de Investiții Tehnologice Ruso-Chinez și care este deosebit de promițător și simbolic pentru direcțiile de dezvolare a cooperării dintre țările noastre.

Aceasta a fost o scurtă trecere în revistă. Pe de altă parte, am primit de la dumneavoastră 88 de întrebări – 14 de pagini, un fel de mic ocean de întrebări. Este de la sine înțeles că este imposibil să răspunzi detaliat la toate întrebările.

Prima întrebare reprezintă un interes evident pentru toți. Se referă la relațiile ruso-americane. Curând, va avea loc întâlnirea Putin-Biden, la Geneva.

Înainte de toate, după cum ați observat, așteptările părții ruse – a conducerii politice, a serviciului diplomatic – în legătură cu această întâlnire sunt destul de modeste, chiar foarte prudente, deoarece nu cu mult timp în urmă – ați auzit despre asta – am fost nevoiți să stabilim o nouă categorie, un nou statut pentru partenerii noștri străini – țări neprietenoase. Iar pe această listă, Statele Unite ocupă primul loc. Cu toate acestea, cred că dacă președinții Putin și Biden au decis să se întâlnească, ei știu că întâlnirea va avea efect numai în cazul în care își vor strânge mâinile unul altuia.

În principiu, ei știu ce să discute. Pornim de la convingerea că, în relațiile diplomatice, o agendă unificatoare poate fi stabilită și coordonată chiar și între țări cu interese total diferite, chiar opuse.  O condiție indispensabilă pentru acest lucru: respectul reciproc, disponibilitatea de a ține cont de interesele legitime ale partenerului tău și, desigur, dorința și voința politică de a merge înainte, pentru a conveni soluții reciproc avantajoase.

Din păcate, în ultimul timp aflăm tot mai multe despre doctrina ”multilateralismului”, promovată nu doar de SUA, dar și de principalele state ale Uniunii Europene. Din păcate, dacă analizăm cu atenție, ”multilateralismul” este prezentat, practic, ca un instrument pentru stabilirea ordinii mondiale bazate pe ”reguli”. Este cât se poate de clar, însă, că aceste ”reguli” nu înseamnă norme general recunoscute de drept internațional. ”Multilateralismul” prevede crearea, de la caz la caz, ad hoc, a unor coaliții de moment. Posibilele soluții ale acestor coaliții vor susține obiectivele și valorile anumitor state occidentale și nu vor beneficia de sprijinul consensual al comunității internaționale, în timp ce în practica  elaborării dispozițiilor de drept internațional o astfel de susținere reprezintă un element esențial al tuturor procedurilor. Nici o convenție nu poate fi adoptată dacă o jumătate din omenire este împotriva ei sau nu o susține. Din nefericire, vedem încercări de ”răpire”, de ”deturnare” a unor astfel de convenții generale, precum Convenția privind Interzicerea Armelor Chimice.

Să ne reamintim Premiul Nobel pentru operațiunea ”eroică” de a scăpa Siria de armele chimice. Țările occidentale, membre ale Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW), au început să submineze toată această organizație din interior, încălcând prevederile Convenției și creând structuri complet ilegale în interiorul acesteia și dotându-le cu funcții (de exemplu, emiterea documentelor care acuză pe cineva de crime și infracțiuni), care fac parte doar din atribuțiile și competența Consiliului de Securitate sau a ONU.

Prin urmare, nu credem în nicio perspectivă pozitivă a unui astfel de ”multilateralism”. Linia noastră, strategia noastră este cunoscută și invariabilă; aceasta este o practică bazată pe platforme general acceptate, globale sau regionale, cum ar fi OSCE. Și toate aceste platforme ar trebui să se bazeze pe principiile fundamentale stabilite în documente universale – tratate, convenții, rezoluții, etc.

În caz contrar, intrăm într-o nouă perioadă de tensiune și confruntare.

                                                                                                                                                                                                                                                        (Va urma)