Corneliu Vlad: Lecțiile războiului și ale păcii care a urmat

Corneliu VLAD

Aceia dintre noi care și-au început viața și s-au format după război au intrat în universul cinematografiei prin filme sovietice. Erau, în majoritatea lor covârșitoare, filme de război. Primul film pe care l-am văzut a fost “Tânără Gardă”, apoi “Povestea unui om adevărat”, “Bătălia Stalingradului” (două serii), apoi altele și altele. Cărțile, în librarii și biblioteci adânceau și ele aceeași tematică. Lumea sovietică era puternic marcată de încercarea existențială din care abia ieșise, victorioasă.

Au trecut de atunci ani și decenii, jumătate și trei sferturi de secol, dar Marele Război pentru Apărarea Patriei rămâne până azi adânc înrădăcinat în memoria colectivă a Rusiei de azi.

În acest an se împlinesc, la 22 iunie, 80 de ani de la începutul războiului și momentul este celebrat în Rusia cu aceeași reînnoită vigoare. Dar cu un plus de reflecție asupra semnificațiilor și lecțiilor războiului și urmărilor sale.

La parada de la 9 Mai din Piața Roșie, dedicată celei de a 76 de ani de la victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei, președintele Vladimir Putin sintetiza astfel importanța și actualitatea evenimentului: «Ne vom aminti mereu că această grandioasă faptă de eroism a fost înfăptuită de poporul sovietic. (…) Războiul a adus atâtea încercări insuportabile, atâta durere și lacrimi, încât este imposibil să uiți așa ceva. Și nu există iertare și justificare pentru cei care gândesc şi concep, din nou, planuri agresive», a declarat Putin.

”Vor trece ani, se vor scurge decenii, dar în țara noastră, 9 Mai va rămâne cea mai importantă, cea mai sfântă sărbătoare. În fiecare casă, în fiecare familie rusă, întotdeauna se vor mândri sincer cu faptele eroilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei, care au salvat lumea de nazism şi au dăruit viață generațiilor viitoare”, sublinia Vladimir Putin.

În marea dezbatere planetară despre chipul lumii de mâine, președintele Putin nu se raportează, ca multe din analizele ce se fac în Occident, la destructurarea geopolitică planetară din 1989-1991, ci tocmai la momentul încheierii celui de al doilea război mondial, adică la conlucrarea și la înțelegerile la care s-a ajuns atunci între marile puteri aliate învingătoare. Este enuntata aici și una dintre explicatiile interesului cu totul deosebit pe care liderul de la Kremlin îl acordă celebrării victoriei de la 9 mai 1945, cu urmările sale – bune sau rele pentru omenire – care structurează și astăzi configurația echilibrului de securitate internaționala.

Președintele Putin pornește de la ideea că acest sistem al relațiilor internaționale trebuie păstrat și îmbunătățit, căci datorita lui, în cele peste trei sferturi de veac ale perioadei postbelice, omenirea a putut evita “mari conflicte armate, confruntări de forță pentru construirea unor noi ierarhii globale” .

Celebrarea Victoriei, Parada din Piață Roșie atrag constant atenția publicului străin și a presei, care le ajută în formularea “opiniilor lor asupra Rusiei în ansamblu, asupra politicii, armatei și poporului”, asupra realităților dn Rusia de azi”, scrie ziaristul rus Kirill Riabov.

Dar momentul Victoriei și al păcii care s-a instaurat au o semnificație mai amplă și mai importantă.

Vladimir Putin declara că în prezent lumea riscă să alunece înspre un conflict de tipul „toţi versus toţi”, pe fondul tensiunilor cauzate de pandemia de Covid-19 şi de inegalitatea economică din ce în ce mai mare, potrivit Bloomberg.

În discursul rostit la Forumul Economic Mondial de la Davos din ianuarie, preşedintele rus făcea o paralelă între situaţia de astăzi şi cea din anii ‘30, când incapacitatea statelor lumii de a-şi rezolva problemele au declanşat al doilea război mondial. „Astăzi, sper că un astfel de conflict global este imposibil, în teorie. Dar, repet, situaţia poate evolua impredictibil şi incontrolabil”, accentua Vladimir Putin.

Al doilea război mondial și contribuția Uniunii Sovietice la victoria asupra nazismului reprezintă cea mai importantă lecție de relații internaționale, o lecție care nu trebuie niciodată uitată, declara și ministrul de Externe, Serghei Lavrov. ”Dacă luăm un eveniment, nu contează care, cea mai importantă este, astăzi, acum, lecția învățată din cel de-al Doilea Război Mondial. (…) Sunt convins că este moștenirea noastră comună, ce nu trebuie în nici un caz pierdută sau risipită”, a spus el, întrebat fiind care lecție de relații internaționale consideră că ar fi cea mai importantă pentru lumea de azi.

Și aceasta pentru că, explica într-un comentariu agenția France Presse, “în peste 20 de ani de când se află la putere, Vladimir Putin a făcut din Ziua Victoriei un moment simbolic al politicii sale, exaltând sacrificiul sovieticilor și acuzând adversarii occidentali de revizionism istoric prin încercarea de a minimiza rolul URSS în înfrângerea lui Hitler”.

“Celebrările Victoriei din Rusia, cu defilări militare au devenit un moment de comuniune patriotică dedicată celor 20 milioane de cetățeni ai URSS care și-au pierdut viața în timpul războiului (cifra definitivă și corectă este 27 milione de oameni – n.r.)”, relata agenția France Presse. Potrivit institutului de sondaje publice VȚIOM, pentru 69% din cetățenii Rusiei, 9 mai este principala sărbătoare națională a anului, dar paradele militare de Ziua Victoriei, 9 mai, au devenit anuale abia după dezmembrarea URSS, începând din 1995.

“Rusia dă o lecție de istorie în atenția liderilor occidentali”, remarca eseistul francez Brice Couturier la postul tv France Culture. Iar Nina Hrusciova, profesor de relații internaționale la New School University și la Universitatea Columbia din New York și strănepoata liderului sovietic Nikita Hrușciov, înțelege să atragă atenția liderilor occidentali într-un articol asupra faptului că “ o mai buna cunoaștere a istoriei sovietice le-ar permite acestora să evite unele erori de judecată” în ce privește strategia politică a liderilor Rusiei de ieri și de azi.

Pentru Nina Hrusciova, “două sunt capcanele care trebuie evitate de către liderii puterilor occidentale când tratează cu Rusia: supraestimarea capacității de manevra a liderilor săi și subestimarea puterii reale a acestei țări imense”. Barack Obama, observa ea, a comis o mare greșală tratând Rusia ca o simplă „putere regionala”. Nu altceva spunea și Bismarck, cu mult timp în urmă, când susținea că Rusia e mai slabă dar și mai puternică decât se crede de obicei. Dar alte citate celebre ne învață că acela care nu invata din lectiile istoriei, nu va face decat sa le repete.