Expert rus, despre informațiile privind planurile URSS-ului de a transfera Japoniei o parte din insulele Kurile

Nimic nou în documentele publicate de agenția japoneză de presă Kyodo referitoare la un posibil transfer, de către Uniunea Sovietică, a unei părți din Insulele Kurile, a declarat, pentru cotidianul ”Izvestia”, șeful Catedrei de Diplomație a Institutului de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova (MGIMO), Aleksandr Panov, fost ambasador al Rusiei în Japonia în perioada 1996-2003.

”Kyodo a depus o muncă uriașă studiind documentele de arhivă, dar nu a venit cu nimic nou; aceste informații se știu de mult și sunt descrise într-o serie de lucări. Când, în 1972, Andrei Gromîko (la acea dată șeful MAE sovietic) a venit în Japonia, la întâlnirile cu japonezii, inclusiv cu ministrul de Externe, Fukuda Takeo, el a dat de înțeles că URSS este dispusă să revină la Declarația din 1956 privind transferul a două insule. Timpul a trecut, după care japonezii au spus că este puțin și că nu sunt mulțumiți”, a arătat expertul.

Cu toate acestea, a continuat Panov, în 1973 – când, la Moscova, a venit premierul Tanaka Kakuei – fusese pregătită o asemenea decizie, de a relua propunerea lui Gromîko și de a se reveni la articolul 9 al Declației din 1956 privid transferul către Japonia a două insule, după încheierea unui Tratat de Pace.

În plus, șeful Catedrei de Diplomație a MGIMO a menționat că, în timpul negocierilor cu Tanaka, lui Leonid Brejnev, pe atunci Secretar General al Comitetului Central al PCUS, nu i-a plăcut atitudinea premierului japonez, deoarece acesta s-a comportat grosolan și a făcut aluzie la patru insule.

”Brejnev a fost dezamăgit de acest comportament și a decis să nu mai dăm nimic. Mai există, este adevărat, și o altă versiune, potrivit căreia chiar înainte de negocieri, ministrul Apărării, mareșalul (Andrei) Greciko, s-a pronunțat împotrivă”, a relatat expertul.

În plus, Panov a amintit că, în acel moment, URSS era foarte preocupată de ritmul rapid cu care China se îndrepta spre normalizarea relațiilor cu SUA, mai ales că făcea acest lucru pe o bază anti-rusă, japonezii fiind, la rândul lor, nemulțumiți de politica de ignorare în privința Tokyo care însoțea stabilirea de relații bune între Washington și Beijing. Acest lucru a și creat, de altfel, o anumită atmosferă în favoarea găsirii unui compromis între Tokyo și Moscova.

”Faptul că japonezii se străduiesc să dezgroape ceva, nu mai are acum nici o importanță; este istorie”, a rezumat expertul.

În ajun, agenția Kyodo a publicat documente declasificate, conform cărora URSS ar fi intenționat să transfere două din cele patru insule ale lanțului Kurile. Se arată că Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a analizat măsuri de îmbunătățire a relațiilor cu Japonia, la 3 august 1972. Printre altele, fusese elaborat proiectul unui Tratat de Pace.

Dar Japonia și Uniunea Sovietică nu au reușit să ajungă la un acord din cauza faptului că Tokyo a insistat pe restituirea tuturor celor patru insule. De asemenea, proiectul Tratatului de Pace nu a fost prezentat în timpul vizitei de la acea dată a premierului Kakuei Tanaka la Moscova, în octombrie 1973.

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Rusia și Japonia nu au încheiat un Tratat de pace din cauza revendicărilor autorităților de la Tokyo asupra celor patru insule Kurile, deși, după rezultatele războiului, ele au trecut la URSS.

La începutul lunii februarie anul curent, premierul Japoniei, Yoshihide Suga, a declarat că sunt profund regretabile absența unui Tratat de Pace cu Rusia și problema nerezolvată a ”teritoriilor nordice”, cum sunt numite în Japonia insulele rusești Kunașir, Iturup, Șikotan și o serie din teritoriile Lanțului Kurilelor Mici.

În martie, Suga a anunțat că Tokyo este gata să continue negocierile cu Moscova privind apartenența Kurilelor de Sud pe baza Declarației comune sovieto-japoneze din 1956. Potrivit șefului Catedrei de Orientalism a MGIMO, Dmitri Strelțov, o asemenea afirmație are legătură cu încercarea de intensificare a contactelor politice cu Rusia. Kremlinul a confirmat interesul pentru acest dialog cu Japonia.

La 27 aprilie s-a aflat că Guvernul Japoniei continuă consultările cu Rusia pe baza poziției sale fundamentale, ce constă în rezolvarea problemei privind apartenența unora dintre insulele Kurile. Ulterior, Tokyo planifică să semneze Tratatul de pace, se arată în raportul Ministerului de Externe al țării, ”Cartea albastră” pentru 2021.