Bulgakov, Maestrul bisturiului şi al penei, între Rai şi Iad. Din însemnările astrologului Sergiu Bălan

Mihail Afanasievici Bulgakov, coleg de ocupaţie (medic) dar şi de pasiune convertită în menire (scriitor, dramaturg) cu marele Cehov, s-a născut în urmă  cu 130 de ani, la 15 mai 1891, la Kiev, în Imperiul Rus, într-o familie de intelectuali.

Termină gimnaziul în 1909 şi, în acelaşi an, începe cursurile de medicină la Universitatea din Kiev, urmând, într-un fel, vocaţia familiei (mama sa avea doi fraţi, ambii medici de mare succes – unul dintre ei era medicul personal al Patriarhului Tihon). În 1916, imediat după terminarea studiilor, Bulgakov pleacă pe front (Primul Război Mondial era în plină desfăşurare); apoi, participă, tot în calitate de medic, la Războiul Civil, ambele experienţe de front fiind sursă de inspiraţie pentru ”Notele unui tânăr doctor”, dar şi pentru ”Garda Albă”, roman care va dramatizat sub titlul ”Zilele Turbinilor”. După 1920, renunţă la medicină şi dă curs unei pasiuni mai vechi – scrisul (încă din 1919, el începuse să scrie scurte povestiri). Iniţial, se va ocupa de secţiunea literară şi teatrală a unui jurnal din Vladikavkaz, va organiza seri literare, lecturi publice şi va regiza piese scrise de el (comedia ”Autoapărare” şi drama ”Fraţii Turbin”, ambele inspirate din Războiul Civil).

În anul 1921, Bulgakov se mută la Moscova, unde începe să colaboreze cu ziarele metropolitane (”Muncitorul”, ”Gudok”, ”Rossiya”, ”Nedra”, etc.) – scrie articole, eseuri, satiră, foiletoane, etc., iar în 1923 se înscrie în Uniunea Scriitorilor. Va colabora şi cu Teatrul de Artă din Moscova (1925), dar şi cu Teatrul Vahtangov, unde se va juca ”Casa Zoicăi”.

Mihail Bulgakov nu a fost scutit de ochiul vigilent al proletcultiştilor, care au decretat că scrierile sale nu se încadrează în canoanele vremii. Mai mult, este declarat ca fiind antibolşevic (simpatia pentru ”Albi” era evidentă, fiind surprinsă inclusiv în ”Garda Albă”, care, culmea, era pe placul lui Stalin!), iar începând cu 1929, va fi interzis – nu i se mai joacă piesele de teatru şi nici nu mai este publicat (în 10 ani, între 1920-1930, a avut 298 de recenzii ostile şi doar 3 favorabile). Însuşi Stalin îi va citi piesele şi va decide care se poate juca şi care nu (de fapt, relaţia celor doi este ciudată, în nota dragoste/ură: pe de o parte, Stalin nu este de acord cu ceea ce scrie Bulgakov; pe de alta, îi place şi char îl va sprijini, mai târziu, să-şi găsească de lucru, după ce acesta este refuzat de către cei din guvern) . Compensator, este iubit de Gorki,  cel care va mijloci pentru ca manuscrisul nuvelei satirice ”Inimă de câine”să-i fie restituit lui Bulgakov (după ce a fost reţinut, în urma unei percheziţii).

Viaţa de zi cu zi devine din ce în ce mai complicată pentru talentatul Bulgakov, care nu mai încasează nici un bănuţ, din nici o direcţie. Ca urmare, Mihail îi va scrie lui Stalin, în iunie 1929, cerându-i să-l lase să emigreze dacă tot nu se poate exprima la el în ţară. La 18 aprilie 1930, Stalin personal îl sună pe Bulgakov şi îl întreabă dacă doreşte să lucreze la Teatrul de Artă, lucru ce se va întâmpla din luna mai.

Ultimii ani ai vieţii sunt dedicaţi operei de căpătâi – ”Maestrul şi Margareta”, la care Bulgakov a şlefuit începând cu anul 1929, până la pierderea totală a vederii şi a vieţii. Deşi romanul a fost finalizată în 1938, autorul său a continuat să o editeze până la finalul existenţei sale, adică 10 martie 1940. Cenuşa sa este înmormântată la Cimitirul Novodevici din Moscova.

Mihail Bulgakov a scris piese de teatru – ”Zilele Turbinilor”, ”Cabala bigoţilor”, ”Casa Zoicăi”, ”Ivan Vasilievici” (după care s-a făcut o inspirată ecranizare în 1973, în regia marelui Leonid Gaidai – ”Ţarul Ivan îşi schimbă profesia”, una dintre cele mai populare comedii sovietice), proză – ”Notele unui tânăr doctor”, ”Garda Albă”, ”Ştergarul cu cocoş” (nuvele), ”Inimă de câine”, ”Viaţa domnului de Moliere”, ”Maestrul şi Margareta”, ”Diavoliada”, ”Ouăla fatale”, ”Romanul teatral”, etc. Piesele sale de teatru se joacă pe toate scenele lumii, cărţile sale sunt citite pe tot globul, demonstrând că geniul nu cunoaşte graniţe şi nici concepte de genul rusofobiei!

Mihail Bulgakov este un nativ Taur care se încadrează foarte bine la secţiunea ”tipul sărit din zodie” – mai toată viaţa a avut probleme financiare, nefiind interesat de îmbogăţire; în plus, era şi cheltuitor, iar Marte din sectorul banilor din Gemeni exact asta spune, că nu prea era făcut pentru acumulări materiale.

Asta, în ciuda faptului că Mercur, stăpânul Gemenilor (şi al banilor obţinuţi din muncă şi din exercitarea unui talent) este conjunct cu Soarele, în materialul Taur – adică, ştia ”să facă bani”. De fapt, realitatea este că Bulgakov a avut un liber arbitru foarte mare din acest punct de vedere – a avut de ales între a se exprima aşa cum credea şi simţea (deci, prevala spiritualul în detrimentul materialului) şi a face oarece compromisuri, scriind în maniera dorită de către oficialii vremii. Greu, de fapt imposibil, fiindcă Mercur îi cere imperios să scrie, să conceapă (Taurul este un semn fecund, atât în plan fizic – copiii, cât şi în cel spiritual – creaţie diversă; ca idee, deşi a fost căsători de trei ori, Maestrul Bulgakov nu a avut progenitură), iar Marte în Gemeni îi dă ascuţiş de sabie la limbă, aspect care se reflectă în toate scrierile sale, în care ironia şi satira sunt la ele acasă.

Rămânem la sectorul al doilea (al banilor şi al talentelor), fiindcă găzduieşte o triplă conjuncţie definitorie pentru Mihail Bulgakov şi geniul său – Nodul Nord Lunar (Sensul Vieţii), Pluton şi Neptun. Este cheia de boltă a unui destin care întruchipează deplin condiţia umană – creaţia şi suferinţa merg mână în mână, pe toate palierele, de la cel fizic (inclusiv naşterea), până la cel superior, spiritual – condiţia omului de geniu, mereu în contratimp cu epoca, cu mai-marii, etc.

Neptun este responsabil cu inspiraţia, cu făurirea imaginilor fantastice cu care Bulgakov ne hrăneşte sufletul, cu atmosfera şi culoarea din scrierile sale, împletirea realităţii cu imaginarul, iar Pluton este factorul transformator, abilitatea psihologică de excepţie cu care a pătruns în sufletul uman, disecându-i intimitatea şi structurile. Împreună, cei doi aştri i-au spus cum să-şi plimbe cititorii din Rai în Iad şi cum să înţeleagă punctul de intersecţie a celor două – pământul, dar şi oamenii – ca recipiente ale entităţilor ambelor coordonate, îngeri şi demoni. Astfel, partea demonică din om poate pactiza cu creatura Iadului – eternul mit faustian, în timp ce partea angelică se adresează Cerului. Cele două planete conferă o putere spirituală de excepţie, care s-a reflectat în întreaga sa creaţie.

Gemenii, semn al tinereţii, ne mai spun că Bulgakov şi-a manifestat talentul scriitoricesc de la o vârstă fragedă – la şapte ani a scris prima sa povestire, ”Aventurile Svetlanei”; apoi, la gimnaziu, a continuat cu epigrame şi cu poeme satirice. Tot Gemenii vorbesc şi despre medicină, ca şi Neptun şi Pluton: Neptun, ca expresie a Peştilor, semn medical prin excelenţă şi Pluton, ca expresie a celor două principale specializări ale lui Bulgakov – chirurgia şi venerologia. Neptun plasat pe Nodul Nord Lunar mai este ”vinovat” de alergia iatrogenă pe care a dezvoltat-o la administrarea unui antidifteric, pe front, şi de adicţia de morfina administrată pentru a scăpa de alergie… Dualitatea este mai mult decât prezentă în viaţa şi în creaţia lui Mihail Bulgakov…

Luna în creativul Leu face un trigon cu Venus, astrul artei, din Berbec, accentuând talentul artistic.

Interesant este că atât decanul care găzduieşte Soarele (al treilea) cât şi gradul Soarelui sunt patronate de Saturn, un astru care predispune la restricţii. Da, Bulgakov a avut parte de multe restricţii, care s-au reflectat inclusiv prin faptul că cea mai mare parte a operei sale a fost publicată postum. Dar, acelaşi Saturn s-a manifestat prin responsabilitatea şi seriozitatea de care a dat dovadă pe front, prin felul în care şi-a tratat pacienţii – de la abcese şi fracturi, până la naşteri.

Uranus în Balanţă i-a dat trei neveste, dar şi probleme de sănătate – afectarea renală, care i-a creat probleme mari spre finele vieţii. În plus, fiind vorba despre sectorul al VI-lea al muncii, poate explica şi cotitura bruscă pe care Mihail Bulgakov a făcut-o în momentul în care a renunţat la scalpel şi a luat tocul de scris.

Jupiter, plasat în sectorul celebrităţii din Peşti (notorietate consecutivă suferinţei, privaţiunilor), activează Achernar, o stea fixă benefică, care i-a asigurat lui Bulgakov succesul, dar şi accesul la celălalt tărâm, de unde a fost inspirat să ne transmită, testamentar: ”Toate vor fi bine, într-un final. Este fundația pe care a fost creată lumea”. (Maestrul şi Margareta)

Acesta este crezul ruşilor; datorită lui, au reuşit, reuşesc şi vor reuşi întotdeauna!