Corneliu Vlad: Dialogul responsabil și rațional, premisă obligatorie a relațiilor dintre România și Rusia

Corneliu VLAD

Într-un interviu pentru publicul românesc, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Federației Ruse la București, dl.Valery Kuzmin dezvoltă un subiect de actualitate stringentă: diplomația și diplomații, angrenati și ei din plin în noua confruntare internatională a momentului, care este de fapt tot vechiul razboi rece, dar care capătă proporții și devine tot mai virulent. Asupra acestui nou front de luptă al războiului hibrid care se substituie în mod regretabil și tot mai evident războiului rece pe care omenirea îl credea înmormântat, se concentrează interviul in momentul in care se implinesc 60 de ani de la împlinirea a 60 de ani de la semnarea Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice.

Diplomația, care trebuie să fie, prin excelență, o artă a victoriei binelui, adică a rezolvării pașnice a conflictelor, este și ea tot mai angrenată în confruntare și amplasată tot mai frecvent în linia întâi a frontului. O dovedește, în aceste zile, avalanșa de expulzări a diplomaților, restricțiile impuse ambasadelor și diplomaților, diversitatea măsurilor de limitare și împiedicare a activităților specifice activității diplomatice. În războiul rece hibrid acum în plina desfășurare, nu numai muzele sunt reduse la tăcere, ci și glasul diplomației este tot mai restricționat. Valurile tot mai dese și mai ample de expulzare a diplomaților, departe de a avea doar o semnificație simbolică (deși acest aspect este și el deosebit de important), sporeste coeficientul de nesiguranță, neîncredere, tensiune și acutizare a divergentelor și deschide larg calea recurgerii la violență.

Ambasadorul Federației Ruse subliniază relevanța Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice, document internațional care-si pastreaza deplina actualitate și punctează in acest interviu elementele sale esențiale care – subliniază ambasadorul V. Kuzmin – călăuzesc întreaga activitate a serviciului diplomatic rus. Iată câteva din aceste comandamente, evidențiate în interviu:

– Neintervenția ambasadelor și a angajaților lor în treburile statelor în care funcționează;

– Reciprocitatea, ca principiu fundamental al relațiilor diplomatice moderne;

– Studierea și analizarea politicii interne și externe a statului în care este acreditată ambasada pentru informarea propriului guvern și, în același timp, prezentarea și explicarea politicii interne și externe a Rusiei în țara de acreditare, pentru autorități și opinia publică. Finalitatea acestor activități diplomatice este mai buna cunoaștere și înțelegere reciproca și prezintă o importanță acută pentru contracararea campaniei de dezinformare și propagandă ce urmărește demonizarea Rusiei și subminarea afirmării sale ca factor pozitiv în viața internațională, în scopul menținerii ordinii mondiale unipolare care pierde teren;

–  Identificarea și afirmarea resurselor și extinderea perspectivelor de dezvoltare a relațiilor româno-ruse de buna vecinătate reciproc avantajoase. Tratatul de bază dintre cele două state, din 2003, deschide calea dezvoltării relațiilor politice, economice, în planul spiritual al ortodoxiei, de ordin cultural și umanitar, ca și în alte domenii.

În interviul său, ambasadorul V. Kuzmin abordează relațiile bilaterale în țoață complexitatea lor, inclusiv în ce privește apartenența României la NATO. “Rusia își confirmă invariabil disponibilitatea pentru un dialog bazat pe respect reciproc și subliniază ineficiența și lipsa de perspectivă a poziției de forță. În acest spirit, adaugă el, trebuie abordate și probleme privind cooperarea în domeniul energetic, evenimentele din Ucraina, tensiunile din regiunea Marii Negre sau problema utilizării vaccinurilor ruse și în România.

Dialogul responsabil romano-rus este un imperativ cu atât mai justificat cu cât în dezbaterea publică a problematicii de interes comun pot apărea momente dificile, care trebuie depășite prin abordarea lor calmă și rațională, pentru clarificarea și elucidarea diferențelor de vederi, a punctelor delicate, sensibile, care să excludă procesele de intenție, suspiciunile, rigiditatea abordărilor, exacerbarea divergențelor și limbajul propriu politicii de forță. Un asemenea regretabil derapaj a apărut și cu prilejul apariției acestui interviu și este de dorit ca ambele părți să manifeste înțelepciune și spirit constructiv pentru restabilirea climatului normal al dialogului responsabil între două state care trebuie să conviețuiască și să conlucreze în interesul ambelor parti.

Relațiile romano-ruse au o îndelungată tradiție și experiență, sunt bogate în împliniri, dar și în încercări de tot felul, ceea ce îndreptățește speranță că problemele și abordările diferite care pot apărea între ele pot fi soluționate în interes reciproc, prin conciliere și armonizarea punctelor de vedere și a politicilor ambilor parteneri. Fiecare dintre țările noastre își are propria politică, propriile alianțe, propriile angajamente și responsabilități, propriile interese, dar toate acestea trebuie astfel promovate, concertate și încadrate în contextul geopolitic din regiunea Marii Negre și din Europa astfel încât să nu aducă prejudicii bunelor relații dintre cele două state.

În preajma sărbătorilor de Sfintele Paști, ambasadorul Valery Kuzmin face de altfel un apel la cei ce poartă povara grea a responsabilității pentru viitorul omenirii să fie demni de înalta misiune de a salvgarda pacea și însăși existența civilizației lumii în care trăim, învățând din lecțiile trecutului, dar și din cele ale încercărilor de astăzi, care au ca nedorită vedetă pandemia, o încercare existențială care din considerente politice și de profit n-a prilejuit o necesară și salutară solidaritate și conlucrare internațională.