Maia Sandu a propus redenumirea limbii de stat a Moldovei

Președintele Moldovei, Maia Sandu, a propus Parlamentului să dezbată introducerea de amendamente în textul Constituției în vederea redenumirii oficiale a limbii de stat din moldovenească în română, informează RIA Novosti.

Practic, este vorba de una și aceeași limbă, deoarece limba moldovenească este considerată dialect oficial al limbii române, notează, la rândul ei, agenția Lenta.ru. Diferențe nesemnificative se observă la nivelul normelor literare, a foneticii și a vocabularului. Problema denumirii acestei limbi nu este una lingvistică, ci, mai curând, una politică. Mulți din Republica Moldova țin la denumirea istorică a limbii în care ei vorbesc, adică ”limba moldovenească”, considerând că această denumire face parte din patrimoniul istoric și cultural al țării lor și reprezintă un element important al identității lor naționale. În Declarația de Independență a republicii, limba oficială a statului este numită ca fiind româna, în timp ce în Constituția țării este definită ca cea moldovenească.

Potrivit lui Sandu, hotărârea Curții Constituționale din 2017 obligă autoritățile să introducă modificări în Legea fundamentală a țării în privința limbii, dar, până acum, Parlamentul nu a luat în dezbatere nici o inițiativă de acest fel.

”Problema va fi rezolvată; am creat, deja, programe pentru ca oamenii să poată învăța și folosi limba română”, a spus președintele. În același timp, Sandu a subliniat că autoritățile vor încerca să facă tot posibilul pentru păstrarea, pe teritoriul țării, a limbilor minorităților naționale – găgăuza și ucraineana.

Împotriva redenumirii limbii de stat în Moldova se pronunță fostul președinte al țării și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon. El a declarat în repetate rânduri că moldoveneasca și româna nu sunt același lucru și, de asemenea, a propus ca problema să fie supusă unui referendum național.

Lenta.ru menționează că, anterior, Curtea Constituțională a Moldovei a anulat legea privind funcționarea limbilor, ce recunoștea statutul oficial al limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică. Problema a fost sesizată la Curtea Constituțională de câțiva deputați ai Parlamentului, alții pronunțându-se categoric împotrivă și calificând această hotărâre drept ”punct de neîntoarcere”.