Potrivit spuselor sale, consilierul președintelui, Iuri Ușakov, i-a recomandat, de asemenea, ambasadorului SUA la Moscova, John Sullivan, să plece la Washington pentru consultări. Ambasadorul rus, Anatoli Antonov, rechemat în patrie la mijlocul lunii martie, rămâne, pentru o vreme, în Rusia, a precizat ministrul.
Agenția TASS a selectat esențialul despre răspunsul Moscovei la noile sancțiuni ale Washingtonului.
Cu ce au răspuns
În viitorul apropiat, 10 diplomați americani vor părăsi Rusia. În ajun, SUA au decis să expulzeze 10 lucrători ai ambasadei ruse la Washington, printre care sunt, în opinia Statelor Unite, ”reprezentanți ai serviciilor de informații rusești”.
Moscova a înăsprit, de asemenea, regulile de lucru ale reprezentanțelor diplomatice americane. În special, Moscova va pune capăt practicii angajărilor din rândul cetățenilor Federației Rusiei și din terțe țări și va reduce călătoriile angajaților Departamentului de Stat în deplasări de scurtă durată pentru a activa în cadrul reprezentanțelor diplomatice de pe teritoriul Rusiei, limitând eliberarea de vize corespunzătoare până la 10 persoane pe an, pe bază de reciprocitate.
În plus, Rusia denunță Memorandumul de «Înțelegere privind ”terenul deschis”», ce presupune necesitatea notificării autorităților țării-gazdă în legătură cu deplasările pe distanțe lungi efectuate de anumite categorii de diplomați pe teritoriul acesteia (dincolo de o rază de 25 de mile în jurul orașului unde se află reprezentanța). După cum a precizat Lavrov, acum Moscova ”va aborda, probabil, fiecare deplasare a diplomaților în afara orașelor unde aceștia își au sediul în ordine individuală”.
Șeful MAE a declarat, de asemenea, că Rusia va pune capăt activității fondurilor americane care se amestecă în politica internă a țării. În același timp, Moscova a decis să păstreze ”ca rezervă măsurile dureroase pentru mediul de afaceri american”, a precizat ministrul.
Lista neagră
Pe lista neagră a Rusiei au intrat șase actuali și doi foști oficiali americani. Au fost înscriși ministrul Justiției și procurorul general al SUA, Merrick Garland, ministrul pentru securitate internă, Alejandro Mallorcas, directorul FBI, Christopher Rae și directorul Departamentului pentru Informații Interne, Avril Haynes, directorul Biroului Federal al Penitenciarelor din Statele Unite, Michael Carvajal și consilierul președintele pentru politică internă, Susan Rice (fost reprezentant permanent al SUA la ONU).
În plus, intrarea în Rusia este închisă pentru fostul consilier al președintelui SUA pentru securitate națională, John Bolton, care a ocupat această funcție în mandatul lui Donald Trump și pentru Robert Woolsey, fost director al Biroului Central de Informații (şi al CIA) încă pe vremea lui Bill Clinton.
După cum a precizat MAE Rus, aceste măsuri au devenit răspuns la sancțiunile americane, impuse la 2 martie din cauza situației din jurul lui Aleksei Navalnîi. Atunci, SUA au introdus pe lista lor neagră șapte oficiali, în special pe directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, pe prim adjunctul administrației președintelui Rusiei, Serghei Kirienko și pe procurorul general, Igor Krasnov.
Noile sancțiuni americane
Joi, Statele Unite au instituit împotriva Rusiei sancțiuni care au devenit primele astfel de măsuri de o asemenea amploare ale administrației Joe Biden. Washingtonul și-a motivat decizia inclusiv cu acuzații privind implicarea serviciilor speciale rusești în spargerea programului de software al companiei SolarWinds, precum și pentru amestec în alegerile președintelui SUA, ceea ce Moscova a respins în repetate rânduri.
SUA au decis expulzarea a 10 diplomați ruși, interzicând, de asemenea, companiilor lor să achiziționeze direct titluri de creanță rusești emise de Banca Centrală, de Fondul Bunăstării Naționale sau de Ministerul de Finanțe al Rusiei, în perioada de după 14 iunie 2021.
Mai mult, Trezoreria SUA a introdus sancțiuni împotriva a 16 organizații și 16 persoane fizice, despre care se presupune că ar fi avut legătură cu ingerința în alegerile americane imputată Rusiei. Printre ei a intrat, în special, prim adjunctul șefului administrației președintelui Rusiei, Aleksei Gromov, aflat deja pe lista neagră.
Sancțiunile au vizat, de asemenea, șase companii și organizații, despre care se presupune că ar fi ajutat serviciile speciale rusești și opt persoane fizice și jurdice legate de Crimeea, inclusiv membri ai guvernului Republicii Crimeea și directorul general al companiei ”Mostotprest”, Leonid Rîjenkin.
Perspectivele summitului
Noile sancțiuni americane au fost introduse la numai două zile după convorbirea telefonică dintre președintele Rusiei și cel al SUA, Vladimir Putin și Joe Biden, în cadrul căreia acesta din urmă a propus o întâlnire personală în lunile următoare. Ulterior, Biden a precizat că îi propune liderului rus să se întâlnească, la vară, într-o țară a Europei.
Anunțând, vineri, măsurile de răspuns ale Moscovei, Lavrov a arătat că în Rusia, ideea unei întâlniri la nivel înalt a avut ”o reacție pozitivă” și că acum sunt studiate ”diferite aspecte ale acestei inițiative
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
La 21 noiembrie președintele Vladimir Putin s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj televizat. Publicăm…
This website uses cookies.