Kremlinul a anunțat data depunerii declarației de venit a lui Putin
27/03Patinaj artistic. Rușii Sinițina și Kațalapov, campioni mondiali la proba de dans pe gheață (VIDEO)
28/03Elveția a anulat “Legea Magnitsky”. Pentru documentarea parlamentarilor români
Încă din noiembrie 2020, Parchetul elvețian a desființat dosarul penal SV.11.0049-LAM, inițiat în martie 2011, la cererea avocaților aventurierului internațional William Browder. Inițierea acestui dosar a servit drept motiv principal pentru adoptarea, în decembrie 2012, de către Congresul american, a așa-numitei ”Legi Magnitsky”, îndreptată împotriva Rusiei. Acum, prin decizia Parchetului elvețian, ”Legea Magnitsky” a devenit caducă.
Recent, am publicat un comentariu al Ambasadei Ruse din București despre dorința parlamentarilor români de a urma exemplul colegilor americani și de a adopta o lege asemănătoare ”Legii Magnitsky”, sub acoperirea unui titlu mai general: ”Privind instituirea unor sancțiuni în privința cetățenilor străini responsabili pentru încălcărea gravă a drepturilor omului”.
Credem că legiuitorilor români le va fi de folos, pentru documentarea lor, și următorul comentariu al expertului rus Oleg Lurié, care este familiarizat cu problema în cauză și care l-a cunoscut personal pe Serghei Magnitski. Comentariul a fost publicat în ”Express gazeta”, imediat după decizia Parchetului elvețian.
Oleg Lurié
Deci asta este tot. ”Cazul Magnitsky” nu mai există. Și, în consecință, „Legea Magnitsky” anti-rusă, adoptată atât de urgent de Obama și susținută de Canada, Marea Britanie, UE și opozanții interni ruși fideli lor, s-a transformat, în cele din urmă, într-un fâs, lipsit de fundament și dovezi. Uitați acest caz, precum și întreaga poveste cu “uciderea avocatului” Serghei Magnitsky în închisoare, care s-a dovedit a nu fi deloc un avocat, ci un contabil personal, care executa scheme ilegale pentru stăpânul lui – aventurierul financiar internațional Wiliam Browder – și nu a efectuat niciodată “investigații”, în viaţa sa. Iar moartea lui Magnitsky a fost benefică pentru o singură persoană – Browder însuși, care, cel mai probabil, a și comandat trimiterea contabilului său în altă lume. Aceeași versiune este luată în considerare și de anchetatorii Comitetului de Investigații al Rusiei, care anchetează următoarele crime ale lui Browder. Vorbesc despre asta cu deplină responsabilitate, deoarece sunt unul dintre martori – sunt singurul jurnalist care a vorbit cu Magnitsky, de două ori, cu puțin timp înainte de moartea sa.
Dar să revenim la “cazul Magnitsky” în sine. Parchetul elvețian a respins dosarul penal SV.11.0049-LAM, inițiat în martie 2011, la cererea avocaților lui Browder, împotriva persoanelor neidentificate «implicate în confiscarea frauduloasă a fondurilor din trezoreria rusă prin rambursarea falsificată, în conturile companiilor rusești ”Ryland”, ”Mahaon” și “Parthenion”, a impozitelor, chipurile, furate, cu câteva luni înainte, de la Fundația ”Hermitage” condusă de Browder».
Tocmai acest caz penal elvețian, de lungă durată – SV.11.0049-LAM – a devenit primul pretext pentru adoptarea așa-numitei “Legi Magnitsky” (decembrie 2012 – n.r.), care prevede sancțiuni personale împotriva rușilor “implicați în furturile dezvăluite de avocatul Magnitsky și în uciderea ulterioară a acestuia.” Formularea oficială sună, acum, ca un flux continuu de minciuni – Magnitsky nu a putut descoperi niciun furt, în principiu, deoarece el însuși a fost organizatorul și creatorul schemelor ilegale de spălare a banilor pe care le folosea Browder; în plus, Magnitsky nu a fost niciodată jurist și doar Browder avea nevoie de Magnitsky mort. În cazul elvețian – SV.11.0049-LAM, inițiat pe baza declarațiilor și documentelor “victimei” William Browder, omul de afaceri rus Denis Katsyv și companiile lui, ”Martash Investment Holdings LTD”, ”Prevezon Holdings LTD”, ”Kolevinsk LTD” și ”Farenkoy Investment LTD” au fost acuzați de “spălarea chiar a acelor bani descoperiți de Magnitsky”.
Și iată un rezultat elvețian trist pentru Browder, pentru asociații lui din Congresul SUA și din UE, pentru opoziția internă rusă care a derulat această poveste în tonuri negative pentru Rusia, precum și pentru toți participanții la mistificarea internațională numită ”Legea Magnitsky”. Am în posesia mea un document oficial din 6 noiembrie 2020, intitulat “Aviz de intenție pentru a finaliza ancheta”, semnat chiar de procurorul federal al Parchetului Confederației Elvețiene, Diana Kohler.
Acest document informează foarte clar că procedura penală inițiată pe baza declarațiilor ”Hermitage Capital” (citește: William Browder) împotriva lui Denis Katsyv, companiilor ”Martash Investment Holdings LTD”, ”Prevezon Holdings LTD”, ”Kolevinsk LTD” și „Farenkoy Investment LTD „, este încheiată cu bine pentru acuzat. Cele opt milioane de dolari reținute, anterior, în așa-numitul “caz Magnitsky” și aparținând lui Denis Katsyv și companiilor sus-menționate, sunt scoase din arest și banii sunt înapoiați proprietarilor lor de drept. Cu excepția a 78000 de dolari (mai puțin de un procent!), pentru unele “cheltuieli de compensare”.
Ancheta este închisă pe baza articolului 319 din Codul elvețian de procedură penală, care prevede următoarele motive: “lipsa probelor, absența corpului delict sau a evenimentului unei infracțiuni și absența temeiurilor legale pentru urmărirea penală a persoanei în cauză”.
De asemenea, procurorul federal elvețian informează despre disponibilitatea parchetului elvețian de a accepta, spre examinare, “orice cerere de despăgubire, împreună cu orice documente justificative pe care le au”. Adică, pentru toată grămada de minciuni și falsificări aflate sub denumirea de “Legea Magnitsky”, cei păgubiți din cauza acestei legi vor fi compensați pe seama contribuabililor elvețieni. Următorii plătitori rămân Statele Unite și Marea Britanie.
Avocatul lui Denis Katsyv, Natalia Veselnițkaia, a comentat închiderea dosarului penal elvețian: “Finalizarea acestui prim caz, care a dat singurul impuls motivațional pentru adoptarea Legii Magnitsky în Statele Unite, a obținut ceea ce merita – un fiasco complet pentru Browder și echipa sa. Panica în care se află acum domnul Browder și colegii săi este o confirmare clară a acestui fapt.”
În opinia mea, Natalia a catalogat foarte delicat ceea ce se întâmplă în echipa lui Browder drept “panică”. Ceea ce voi relata mai jos seamănă mai mult cu o isterie – ba mai mult, o isterie care a trecut într-o etapă cronică, începând cu 6 noiembrie, adică chiar din momentul în care a fost semnat documentul privind încetarea procedurii cazului elvețian și returnarea activelor proprietarilor lor.
În primul rând, trebuie să înțelegem că “Сazul elvețian” este chiar primul caz сu care a început consolidarea juridică a legendei lui Browder. A început cu o trădare elementară a lui Aleksandr Perepelichny, care, atât de neașteptat, dar foarte la îndemână pentru inițiatorii cazului, a murit, după interogatoriul său din Elveția. Apoi, inițierea acestui caz a fost folosită în Congresul SUA pentru promovarea definitivă a “Legii Magnitsky” și a devenit un impuls pentru debutul unui caz similar în Statele Unite. Începând din 2013, când, pentru acest caz au fost desemnați avocații care îl reprezentau pe Katsyv, speța a început să se clatine. Cu cei care nu erau de acord cu legenda lui Browder, dar care s-au dovedit a fi mai puțin protejați de virtuozitatea intrigilor puse la cale de către oamenii lui Browder, au început să se întâmple lucruri dintre cele mai neașteptate și mai neplăcute – de la concedieri până la acuzații în mass media, determinate de către Browder.
După cum s-a făcut cunoscut, acum, aceiași avocați elaborează tactica protejării “clientului”, adică Browder, pregătind articole care ar trebui să apară concomitent, despre autoritățile elvețiene corupte.
Cert este că, în ultimele zile, unele redacții, atât străine cât și rusești (mai exact, cele din opoziție – Novaia Gazeta, Meduza, Echo Moskvî, etc. – dispunem de o lista completă), au primit un fel de îndrumar uimitor, pe 60 (șaizeci !!!) de pagini cu ilustrații și diagrame, obligatorii pentru publicare. Titlul documentului este simplu: “Cum au capitulat în fața rușilor agențiile elvețiene de aplicare a legii în cazul Magnitsky” și explică în detaliu și clar că “totul este neadevărat”, dar că, în realitate, “Magnitsky a fost ucis într-un centru de detenție judiciară pentru faptul că a descoperit o schemă de spălare a miliardelor” și, pe urmă, „banii furați au fost ascunși în Elveția”. Principala semnificație a acestui îndrumar este că “rușii răi”, după cum s-a văzut, “au corupt justiția elvețiană”, iar, de acum înainte, nu se poate avea încredere, în niciun caz, în justiția elvețiană, nu se poate avea încredere în niciun fel, dar se poate avea încredere doar în escrocul internațional Browder și în adepții devotați ai “cazului Magnitsky”. Oare nu este vorba de isterie? Categoric, da!
Nu public în întregime acest document ilustrat de șaizeci de pagini, aflat în posesia mea, datorită dimensiunii sale gigantice. Iată doar câteva dintre cele mai ilustrative pagini, personal pentru cei care au primit, recent, același “document”, sub formă de instrucțiuni valoroase. Comparați și lămuriți-vă. Iar cei care, în viitor, vor citi și alte materiale publicate, cu imagini deja familiare și cu aceleași “fapte”, evident false, vor înțelege imediat de unde “cresc picioarele”.
Da, și are sens, de asemenea, să acordați atenție frazei indicate pe pagina de titlu și pe alte pagini: “Embargou până la miezul nopții, 12:00 am CET. Miercuri, 25.11.2020 „. Ce înseamnă aceasta? Aceasta înseamnă că articolele comandate, în conformitate cu ”îndrumarul lui Browder”, în mass-media rusă și cea străină, precum și în blogosferă, vor începe să apară abia de la miezul nopții spre miercuri, 25 noiembrie 2020.
Iar ieri s-a întâmplat un alt eveniment, confirmând faptul că, după închiderea anchetei elvețiene, întreaga piramidă a ”cazului Magnitsky” și, în același timp, a legii omonime și-au pierdut fundamentul de bază și au început să se destrame activ, pentru că dosarul elvețian în care creatorii și lobbyiștii ”Legii Magnitsky” sperau atât de mult s-a dovedit a fi un fâs. Este un lucru anunțat oficial de către Parchetul Elvețian.
Deci, de ieri au și început provocările. Am primit un telefon de la o anumită Irina, care s-a prezentat drept jurnalistă la ediția rusă a Radio ”Svoboda” (Libertate”) și mi-a propus să comentez povestea elvețiană. Dar să nu comentez, pur și simplu, ci cu regret. Cu o lacrimă în voce, ar trebui să spun că eu, care l-am cunoscut personal pe Magnitsky, consider închiderea cazului de la Berna drept greșită și prematură și că instanța ar fi putut să ajungă la miezul adevărului și să-i pedepsească pe vinovați. Delir? Desigur. Dar doamna, cu nonșalanță, a anunțat că am dreptul la un onorariu oficial pentru “comentariul de expert” și că acest onorariu este echivalent cu cinci mii de dolari SUA (!!!), care îmi vor fi transferați pe card. Imaginați-vă: cinci mii de dolari pentru un comentariu “cum trebuie”, de cinci minute! Se pare că Browder și compania se simt foarte inconfortabil. Înregistrarea conversației se află în posesia mea. Iar în ceea ce privește cei cinci mii de dolari, să-i păstreze Bill Browder și cei din spatele lui pentru ei înșiși. Este posibil să aibă nevoie de ei, în curând. Pentru pachete cu alimente, pentru haine groase – la centrul de detenție preventivă. Clima din Mordovia (zona Volgăi, în Rusia – n.r.) este astăzi rece.
Apropo, o poveste similară cu o încercare de a mă mitui a avut loc, deja, în 2014; atunci, mi s-au oferit până la 100 000 de lire sterline.
P.S. Desigur, nici o publicație care a difuzat minciuni cu privire la “cazul Magnitsky” și care a cerut adoptarea “Legii Magnitsky” nu își va cere scuze celor care au fost acuzați în mod gratuit de infracțiuni care nu au existat. Este mult mai ușor să declari, fără temei, despre “corupția” Parchetului elvețian și să primești în continuare bani mari, bătând pasul pe loc în câmpul pustiu al “cazului Magnitsky”.
(Express gazeta din 23 noiembrie 2020; ”Telegram-canalul lui Oleg Lurie”). https://finance.rambler.ru/economics/45292539/?utm_content=finance_media&utm_medium=read_more&utm_source=copyli
În loc de epilog
În Rusia, împotriva șefului Fondului ”Hermitage Capital”, William Brawder, au fost inițiate dosare penale pentru evaziune fiscală. În 2013, Browder a fost condamnat în lipsă la nouă ani de detenție într-o colonie de regim general. În 2018, i s-a deschis un nou dosar penal – Procuratura Generală a Rusiei a declarat că șeful fondului a creat o comunitate infracțională transnațională pentru a se sustrage impozitelor prin scheme frauduloase aferente.
Moscova a încercat de mai multe ori să obțină extrădarea lui Browder, care este cetățean al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. În 2019, Federația Rusă a trimis, pentru a șaptea oară, o scrisoare către Interpol, dar a fost refuzată.