Omul de știință a arătat că, în Rusia, acest proces se derulează de 2,5 ori mai repede decât în alte țări, iar în zona Arctică el este și mai intens. Kiseliov a explicat că încălzirea accelerată este determinată de faptul că la latitudinile mijlocii din Emisfera Nordică, unde se află Rusia, suprafața uscatului este mai mică decât cea a oceanului.
”Oceanul este un uriaș acumulator de căldură: când este caniculă, acea parte a căldurii care se află în atmosferă intră în ocean, iar când, dimpotrivă, atmosfera se răcește, partea acelei călduri din ocean se întoarce înapoi în atmosferă”, a explicat omul de știință.
Climatologul a adăugat că uscatul reacționează mai repede decât oceanul la încălzire și la răcire, ceea ce înseamnă că nu poate efectua, la fel de eficient, schimbul de căldură cu atmosfera.
”De aceea, în zona noastră, încălzirea are loc mai repede – este mult uscat. Printre altele, în această situație suntem nu doar noi, dar și întreaga centură de latitudini nordice mijlocii”, a concluzionat el.
Kiseliov a spus că încălzirea are, pentru Rusia, consecințe atât negative, cât și pozitive. Pe de o parte, va deveni posibil ca Ruta Maritimă de Nord să fie folosită mai activ și, de asemenea, să fie cultivate noi culturi agricole.
”Există însă și reversul medaliei: odată cu noile culturi, își vor face apariția și diferiți dăunători… Dar cea mai mare și serioasă amenințare pentru noi este degradarea permafrostului”, a avertizat climatologul.
El a explicat că două treimi din teritoriul Rusiei se află în această zonă și, din cauza degradării ei, se pot produce diferite avarii și catastrofe. Înainte de toate, pot avea de suferit obiectivele la a căror construcție nu a fost luată în calcul posibilitatea topirii permafrostului. Altă amenințare – emisiile de gaze cu efect de seră, pe care acesta le conține.
”Aceste gaze se eliberează și ajung în atmosferă, motiv pentru care efectul de seră va crește și mai mult”, a explicat Kiseliov.
Ca pe o altă amenințare, omul de știință a indicat creșterea nivelului Oceanului Mondial. Astfel, la începutul secolului al XXI-lea, ritmul său a depășit trei centimetri într-un deceniu, de două ori mai mult decât ritmul înregistrat în secolul trecut. Un lucru periculos pentru teritoriile din zonele joase, precum Olanda, Veneția sau Sankt-Petersburgul.
”Sank-Petersburgul are, însă, un baraj. Problema există, dar, în momentul de față, ea a fost localizată, astfel că în deceniile următoare nu trebuie să ne facem griji. Deși trebuie să acceptăm faptul că, inevitabil, unele teritorii vor fi inundate spre sfârșitul secolului”, a atras atenția climatologul.
Simonian: Ofițerul Bennett ar fi putut fi ucis pentru vorbele despre situația din Ucraina Fostul…
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
This website uses cookies.