Aniversarea agresiunii NATO. Cum a început bombardarea Iugoslaviei. Ce a făcut, atunci, Biden

Cu exact 22 de ani în urmă, trupele NATO au început să bombardeze Iugoslavia în cadrul Operațiunii ”Forțele Aliate”. Atacurile aeriene ale Alianței au continuat 78 de zile și au vizat nu doar infrastructura militară a țării, dar și cea civilă. Operațiunea s-a desfășurat fără consimțământul Consiliului de Securitate al ONU, ceea ce a fost o gravă încălcare a dreptului internațional și, practic, un act de agresiune împotriva unei țări suverane. Evenimentele de atunci au costat viața a sute de oameni nevinovați, au marcat începutul sfârșitului existenței Republicii Federale Iugoslavia și, de asemenea, au provocat colosale daune ecologice teritoriului Serbiei moderne. Cum a evoluat conflictul și ce a condus la declanșarea lui, într-un comentariu al agenției TASS.

Motivul formal a fost neîndeplinirea, de către Belgrad, a cerințelor NATO ”de retragere a trupelor iugoslave din regiunea autonomă Kosovo și Metohia”, unde escaladase conflictul dintre populația sârbă și cea albaneză.

Ulterior, din Kosovo au început să vină informații despre epurări etnice. Cel mai răsunător incident a fost cel din satul Racak, unde, în ianuarie 1999, poliția sârbă ar fi executat 45 de albanezi pașnici. Mai târziu, s-a dovedit că a fost o făcătură.

În aceste condiții, situația din provincie a intrat în centrul atenției comunității internaționale. Țările NATO au acuzat Belgradul de genocid și au amenințat cu lansarea unei operațiuni militare. La rândul lor, ONU, Uniunea Europeană, OSCE, precum și Grupul de contact cu participarea Rusiei încercau să găsească o ieșire politică din criză. În februarie 1999, în localitatea Rambouillet, de lângă Paris, au început negocierile dintre reprezentanții conducerii Serbiei și cei ai albanezilor kosovari.

La 18 martie 1999, la negocierile de la Paris, părții sârbe i s-a cerut să semneze un document britanico-american, ce garanta o largă autonomie pentru Kosovo, cerea retragerea trupelor și a tehnicii de luptă sârbești și, practic, transfera regiunea sub controlul NATO. În plus, documentul solicita facilități speciale pentru forțele NATO: spre exemplu, deplasarea liberă a personalului militar înarmat pe teritoriul Serbiei și a Muntenegrului. Partea iugoslavă a perceput aceste prevederi ca un atentat la suveranitate și a refuzat să semneze documentul. Acesta a fost motivul formal pentru declanșarea operațiunii NATO în Iugoslavia, care nu a fost aprobată de Consiliul de Securitate al ONU.

Ce se știe despre pierderile părților

Conform datelor sârbe, în urma bombardamentelor au murit între 3.500 și 4.000 de oameni, alți aproape 10.000 fiind răniți. Două treimi dintre ei erau civili. Pagubele materiale au fost estimte la aproximativ 100 miliarde de dolari. Potrivit grupurilor internaționale pentru drepturile omului, în timpul operațiunii NATO au fost uciși între 489 și 528 de civili.

Iugoslavia a pierdut în totalitate infrastructura militar-industrială, au fost nimicite peste 1.500 de așezări, au fost distruse parțial sau total 40.000 de clădiri rezidențiale, 60 de poduri, 30% din totalul de școli, în jur de 100 de monumente. Bombardarea rafinăriilor petroliere și a instalațiilor petrochimice a dus la contaminarea acumulărilor de apă cu substanțe toxice.

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), din cauza uraniului sărăcit aruncat de militari împreună cu bombele, în regiune a crescut numărul afecțiunilor oncologice. Printre cei care s-au îmbolnăvit au fost și militari ai Alianței, care au luat parte la operațiune. Mulți dintre ei au depus, în instanțele din țările lor, plângeri în vederea obținerii de despăgubiri pentru daunele materiale suferite (procese au avut loc, în special, în Marea Britanie, Germania, Italia, Olanda și Turcia). În ianuarie 2021, un fost militar al armatei Iugoslaviei a fost primul din Serbia care a dat în judecată Alianța.

Potrivit datelor oficiale ale NATO, pe durata campaniei, Alianța a pierdut doi militari, precum și două avioane de luptă.

Sârbii se întreabă: dacă Biden ar putea fi numit ”un criminal”?

Actualul președinte american Biden, în 1999, a fost unul dintre cei mai aprinși susținători ai bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei, tramsmite postul TV ”Rossia 1”.

”Am sugerat să bombardăm Belgradul. Am sugerat să trimitem piloți americani și să aruncăm în aer toate podurile de pe Drina”, a spus senatorul Biden, citat de postul TV menționat.

Pe comandantul de teren al UÇK (”Armata de eliberare a Kosovo”), Hashim Thaci, arestat și acuzat de către Tribunalul Internațional pentru fosta Iugoslavie de la Haga de comiterea de crime de război și trafic de organe umane, Biden l-a numit drept ”George Washington al kosovarilor”…