Baltnews (Letonia): Mai întâi, Consiliul Europei, acum ONU. Letoniei i se reproșează discriminarea rușilor

Comitetul ONU pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale și-a publicat observațiile și recomandările cu privire la discriminarea minorităților naționale în Letonia, relatează Baltnews.

Imediat, practic, după Cosiliul Europei, care a criticat Letonia pentru încălcarea Convenției-cadru pentru drepturile omului, Comitetul ONU pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale a publicat propriile observații și recomandări cu privire la discriminarea minorităților naționale.

Printre observațiile publicate de Comitetul ONU la raportul anual al Letoniei sunt câteva ce se referă direct la discriminarea pe probleme legate de utilizarea limbilor.

ONU recomandă

Astfel, printre recomandări, la punctul 49 se arată: ”Comitetul… recomandă statului-participant să ia în considerare posibilitatea de reviziuire a politicii sale privitoare la utilizarea limbilor și a legislației din domeniul educației, pentru a stimula predarea limbilor minorităților naționale și învățarea în aceste limbi, dar și pentru a se asigura că acestea nu influențează negativ calitatea educației copiilor care aparțin grupurilor minorităților naționale”.

În plus, în privința minorităților naționale, ONU recomandă cu fermitate Letoniei:

• să adopte o lege atotcuprinzătoare împotriva discriminării;
• să revizuiască legile privind utilizarea limbilor în educație pentru a facilita învățarea limbilor minorităților naționale și predarea în aceste limbi;
• să pună capăt discriminării non-cetățenilor în domeniul drepturilor economice, sociale și culturale;
• să revizuiască criteriile folosite pentru a preveni plasarea copiilor romi în școli și clase speciale;
• să elimine barierele ce împiedică accesul la educație a copiilor migranților care nu dețin acte de identitate;
• să garanteze că legile privind utilizarea limbilor minorităților naționale nu discriminează minoritățile naționale pe piața muncii.

Pentru o analiză totală a situației din Letonia în cadrul îndeplinirii de către acest stat a Pactului internațional privind drepturile economice, sociale și culturale în Letonia, experții ONU au folosit nu doar raportul oficial al Letoniei, elaborat de Ministerul de Externe al Republicii Letonia, dar și ”rapoarte alternative”. Ele au fost puse la dispoziția experților ONU de două organizații civice letone – ”Sustendo” (pentru drepturile invalizilor) și Comitetul leton pentru drepturile omului (LKPC).

După cum s-a menționat deja, cu o săptămână înainte, Consiliul Europei a evaluat îndeplinirea de către Letonia a Convenției-cadru pentru drepturile omului. În prima parte a raportului a fost dată o evaluare pozitivă a unora dintre deciziile autorităților letone, dar o parte mult mai însemnată a fost dedicată încălcărilor flagrante din domeniul educației minorităților naționale, cerințelor lingvistice nejustificate în diferite domenii ale vieții. Experții europeni au criticat autoritățile Letoniei pentru interdicția de a se adresa instituțiile de stat în limba rusă, de a utiliza numele personale și topografice în diferite limbi.

Reacția în Letonia

Dar, conform practicii stabilite în Letonia, Ministerul Afacerilor Externe a postat pe site-ul său doar partea pozitivă a raportului, fără să insereze nici măcar linkul către documentul original. După principiul – aici văd, aici închid ochii.

Cu raportul ONU s-a întâmplat, practic, același lucru, dar totuși au fost menționate unele observații critice, dar cu precizarea că au caracter de recomandare.

Vorbind pe șleau, și de această dată Letonia a decis să scuipe pe recomandările insistente ale Consiliului Europei și ale ONU în domeniul drepturilor omului, fapt confirmat, de altfel, și de șeful MAE leton, Edgars Rinkevics, care a declarat că, cel mai probabil, politica Letoniei în privința minorităților naționale nu se va schimba…

Ce se va întâmpla mai departe?

Autorul ”raportului alternativ” pentru ONU, Aleksandr Kuzmin, copreședintele LKPC, a arătat:

”Experții independenți ai ONU pe probleme de educație au cerut fără echivoc Letoniei nu doar să păstreze predarea limbilor minorităților naționale ca materie școlară, dar și să asigure învățarea în aceste limbi. ”Reforma școlară” a primit o evaluare diplomatică dar clară din partea ONU – ”trezește îngrijorare”.

Într-adevăr, punctele de vedere exprimate de Comitet și de Consiliul Europei sunt recomandări. Dar ele vor fi cu siguranță folosite de noi ca argument solid la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde se află deja pe rol peste 300 de procese privind dreptul copiilor minorităților naționale din Letonia de a învăța în limba maternă la școală și în grădinițe. Hotărârile CEDO sunt documente obligatorii de îndeplinit”, a încheiat Kuzmin.