Ambasada Rusă: Acum 7 ani, locuitorii Crimeii și-au exercitat dreptul la o alegere liberă

Ambasada Federației Ruse în România a publicat pe pagina sa de Facebook un amplu comentariu, dedicat celei de-a 7-a aniversări a referendumului din Crimeea, din 16 martie 2014. Propunem atenției cititorilor noștri acest text:

La 16 martie 2014, într-un referendum democratic și liber, 96,77% dintre locuitorii Republicii Autonome Crimeea și 95,6% dintre locuitorii Sevastopolului, care au participat la acesta, au votat pentru independența față de Ucraina și reunificarea cu Rusia. Această decizie fatidică a fost o consecință directă a loviturii de stat neconstituționale de la Kiev, din 22 februarie, efectuate, de fapt, cu binecuvântarea principalelor puteri ale Uniunii Europene – Germania, Franța și Polonia, precum și cu asistența activă a Statelor Unite.

În ”Revoluția Hidnosti (Demnității)” de la Maidan, rolul cheie l-au avut naționaliștii radicali, moștenitori spirituali ai complicilor Germaniei naziste, vinovați de exterminarea a sute de mii de locuitori ai patriei lor – Ucraina. Cu puțin timp înainte de referendumul din Crimeea, radicalii au interceptat, lângă orașul Korsun-Șevcenkivski, autobuze cu crimeeni-susținători ai Antimaidanului, care se întorceau acasă de la Kiev și care au fost bătuți rău. Mulți dintre acei crimeeni sunt considerați dispăruți. Neofasciștii din ”Sectorul de Dreapta” (o organizație interzisă în Rusia) au echipat așa-numitul ”tren de prietenie” cu tineri înarmați care trebuiau să ”le dea o lecție” locuitorilor din Crimeea pentru ”neascultarea și dragostea lor de libertate”,

Situația creată i-a obligat pe crimeenii să aibă grijă de propria lor siguranță. Singurul lor garant, în această situație, nu putea fi decât Rusia, pentru reunificarea cu care locuitorii din Crimeea pledaseră, aproape în unanimitate, în ianuarie 1991 – cu aproape un an înainte de destrămarea URSS.

Consiliul Suprem al Republicii Autonome Crimeea, în conformitate cu dreptul popoarelor la autodeterminare garantat de Carta ONU, a hotărât să organizeze, la 16 martie 2014, votul privind intrarea peninsulei, împreună cu orașul Sevastopol, în componența Rusiei.

Evenimentele ulterioare din Ucraina au confirmat în repetate rânduri că această alegere a crimeenilor a fost una justificată. Încălcând Constituția în vigoare a Ucrainei, regimul de la Kiev și-a aruncat armata și ”batalioanele de voluntari” naționaliste împotriva civililor din Regiunile Donețk și Lugansk, contra oamenilor care au votat, cu o largă majoritate, autonomia de stat, în cadrul unui referendum. Ca urmare a desfășurării ostilităților și, ulterior, a numeroaselor bombardamente asupra zonelor rezidențiale și a altor obiecte civile, cel puțin 15 mii de locuitori din aceste regiuni au fost uciși.

La 2 mai 2014, unii ”opozanți ai Maidanului” pașnici au fost arși de vii în Casa Sindicatelor din Odesa. Valurile de represiune și de ”pedeapsă colectivă” au lovit populația civilă, inclusiv veterani din Marele Război pentru Apărarea Patriei, la Mariupol, Harkov și în alte orașe din sud-estul Ucrainei, predominant vorbitoare de limbă rusă.

În toți acești ani, regimul radical-naționalist și corupt de la Kiev acuză ipocrit Rusia de încălcări masive ale drepturilor omului în Crimeea, în special în privința populației tătare crimeene. În același timp, autoritățile ucrainene împiedică în mod activ observatorii internaționali să se familiarizeze, la fața locului, cu situația drepturilor omului din peninsulă, unde, spre deosebire de ”perioada de apartenență la Ucraina”, limba tătără crimeeană a devenit, împreună cu rusa și ucraineana, limbă de stat, iar cultura acestui popor a primit un puternic impuls pentru dezvoltare. În timp ce în Ucraina se restricționează, cu tot mai multe metode draconice, oportunitățile de predare și comunicare în limbile minorităților etnice, în Crimeea funcționează 354 de clase școlare cu predare în tătara crimeeană, posturi de radio, un post de televiziune și organizațiile publice ale tătarilor crimeeni.

Kievul este îngrijorat doar de soarta activiștilor arestați pentru participarea la activitățile ”Mejlis-ului poporului tătar din Crimeea”, recunoscut ca extremist, care, la un moment dat, a provocat deconectarea peninsulei Crimeea de sistemul energetic ucrainean. În mod paradoxal, în ”vremurile ucrainene” Mejlis-ul nu era înregistrat oficial ca ONG. Sub ”tutela” Kievului se regăsesc, invariabil și membrii celulelor crimeene ale organizației islamiste teroriste ”Hizb ut-Tahrir”, care militează pentru crearea unui ”nou Califat” și este interzisă în Germania, Turcia, Pakistan, Indonezia și majoritatea țărilor arabe.

Kievul urmărește, în mod evident, o politică de genocid împotriva crimeenilor, pe care îi consideră încă, conform declarațiilor sale, cetățeni ai Ucrainei. Timp de 7 ani, acesta se străduiește să-i facă viața insuportabilă prin introducerea unei blocade economice și de transport a peninsulei. Apărătorii drepturilor omului kieveni i-au privat în mod deliberat pe crimeenii de accesul la principala sursă de apă potabilă – Canalul Crimeii de Nord, care leagă peninsula de Nipru. Recent, a fost anunțat un plan pentru construirea unui baraj special „pentru a exclude cât mai mult posibil furnizarea apei către peninsulă”, conform așa-numitului reprezentant permanent al Ucrainei în Crimeea A.Korinevici.

Noul Pod al Crimeii/ Foto: RIA Novosti

Majoritatea problemelor create artificial de Ucraina pentru locuitorii din Crimeea și Sevastopol sunt rezolvate cu succes în aceste regiuni rusești. Blocada de transport s-a terminat: atât secțiunea rutieră, cât și cea feroviară a Podului Crimeii funcționează la capacitate maximă. Peninsula este conectată cu ajutorul unor cabluri electrice subacvatice puternice la sistemul energetic unit al Rusiei, iar pe teritoriul său au fost puse în funcțiune CET-urile Balaklava, Tavria și Saki. Cu ajutorul constructorilor Forțelor Armate Ruse, a fost edificat și, recent, pus în funcțiune sistemul de captare de apă de pe râul Belbek, care asigură „securitatea acvatică” la Sevastopol.

Peste 10 milioane de autoturisme, precum și sute de trenuri, au trecut deja pe podul Crimeii. Chiar și în ultimul an pandemic, în pofida restricțiilor provocate de coronavirus, 6,3 milioane de turiști au vizitat peninsula, dintre care aproximativ 1 milion au sosit din Ucraina.

După cum arată și unele sondaje occidentale, majoritatea covârșitoare a locuitorilor din Crimeea multietnică, pașnică, înfloritoare și din legendarul oraș al gloriei Armatei Ruse Sevastopol cred cu tărie în corectitudinea alegerii istorice pe care au făcut-o acum 7 ani.