”Problema a ieșit de pe ordinea de zi”: își va schimba Kievul politica în privința minorităților naționale, la îndemnul UE

Uniunea Europeană speră că autoritățile de la Kiev vor adopta o lege privind drepturile minorităților naționale și vor începe un dialog constructiv cu acestea, a declarat Comisarul European pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Oliver Varheyi. Kievul a promis să adopte un astfel de document, dar, de atunci, situația minorităților naționale nu a făcut decât să se înrăutățească și, prin urmare, țara nu a îndeplinit nici până acum cerința UE. În opinia experților, conducerea Ucrainei va continua, dar numai verbal, să fie de acord cu partenerii europenii, fiind însă puțin probabil ca va urma îndemnurile acestora și va schimba politica națională și cea privind funcționarea limbilor, scrie RT.

Uniunea Europeană așteaptă ca autoritățile Ucrainei să se ocupe de rezolvarea problemelor minorităților naționale, pe fondul amenințărilor primite de reprezentanții acestora, a declarat Comisarul European pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Oliver Varheyi (reprezentant al Ungariei), la finalul celei de-a 7-a reuniuni a Consiliului de asociere UE-Ucraina, desfășurată la Bruxelles.

Comisarul european a explicat că problema drepturilor minorităților naționale îl neliniștește foarte mult.

«În cadrul întâlnirii, am confirmat necesitatea ca Ucraina să asigure respectarea drepturilor lor (minorităților naționale, n.r.) și demararea unui dialog constructiv cu reprezentanții acestora. Acest lucru este valabil și pentru legea ”Despre minoritățile naționale”, aflată în fază de elaborare și noi așteptăm ca această lege să permită soluționarea tuturor problemelor nerezolvate din vechea legislație, referitoare la funcționarea limbii de stat și a educației», a afirmat el.

Comisarul European pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Oliver Varheyi (Ungaria)/ Foto: Reuters

Oliver Varheyi a anunțat, de asemenea, că a primit din partea premierului ucrainean asigurări că partea ucraineană se angajează să apere minoritățile naționale.

Într-un comunicat de presă comun, publicat la sfârșitul ședinței Consiliului, este menționată, de asemenea, problema respectării drepturilor minorităților naționale din Ucraina.

”Partea europeană a subliniat necesitatea îndeplinirii în totalitate a recomandărilor Comisiei de la Veneția în privința legii educației… UE a cerut Ucrainei să îndeplinească recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la legea privind funcționarea limbii de stat și să adopte o lege a minorităților naționale”, se arată în comunicatul de presă.

Preocupările Europei

Potrivit informațiilor anterioare, Consiliul Europei intenționează să apeleze la consultanți pentru elaborarea proiectului privind protejarea minorităților naționale din Ucraina. Informația se regăsește în descrierea licitației, text citat de RT. În document se pune accent pe necesitatea de a se atrage atenția asupra problemelor romilor.

Consiliul Europei și-a propus să găsească, în acest scop, până la 30 de specialiști. Ei vor contribui la extinderea participării minorităților naționale în adoptarea de decizii la nivel local. În plus, consultanții trebuie să continue elaborarea strategiei de predare în limba romă. În acest scop, UE este gata să aloce 55.000 de euro.

”A doua etapă a proiectuui vizează consolidarea legislației generale și a bazelor instituționale de protecție a minorităților naționale, inclusiv a minorității rome, precum și a limbilor miniorităților naționale, consolidând, în același timp, potențialul și oportunitățile de participare efectivă a membrilor minorităților naționale și a societății civile la adoptarea deciziilor”, se subliniază în text.

RT amintește, în context, că, la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, pe fondul perchezițiilor efectuate la sediile organizațiilor maghiare din Ucraina, deputații Ungariei și cei ai României, din Parlamentul European, s-au adresat Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Internaționale și Politică de Securitate, Josep Borrel, cu întrebarea când va lua UE măsuri și când va înceta să mai treacă sub tăcere evenimentele ce pun în pericol însăși existența minorităților naționale din această țară.

Deputații au catalogat acțiunile autorităților ucrainene în privința etnicilor maghiari drept ”fără precedent”.

În solicitarea consultată de RT erau evocate evenimentele din 30 noiembrie, când Seviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a percheziționat apartamentul președintelui Asociației Culturale Maghiare din Transcarpatia (KMKSZ), fostul deputat al Radei Supreme, Vasili Brenzovici. În plus, serviciul special ucrainean a percheziționat birourile Partidului Ungurilor din Ucraina, condus de Brenzovici, și pe cele ale fundațiilor caritabile.

Eurodeputații au amintit că perchezițiile s-au desfășurat imediat după ce reprezentanții KMKSZ s-au pronunțat împotriva noilor norme ucrainene privind educația și funcționarea limbilor – asociația consideră că aceste legi vor avea consecințe negative pentru minoritățile naționale ale țării.

Din punctul de vedere al deputaților Parlamentului European, SBU s-a bazat în acțiunile sale pe ”acuzații politice fabricate”. După cum se arată în solicitare, începând din 2017, conducerea Ucrainei încalcă sistematic drepturile minorităților naționale.

Discriminare de limbă

RT menționează că încercările de a reduce din drepturile minorităților naționale au început, în Ucraina, imediat după lovitura de stat. La 22 februarie 2014, Rada Supremă l-a înlăturat de la putere pe președintele Viktor Ianukovici, iar, a doua zi, Parlamentul a votat în favoarea abolirii legii cu privire la ”Fundamentele politicii privind funcționarea limbilor”.

Documentul s-a aflat în vigoare din 2012 și oferea limbilor minorităților naționale posibilitatea de a dobândi statut de limbi regionale. Încercarea de a anula această regulă a provocat proteste în estul țării. Drept urmare, Aleksandr Turcinov, ce îndeplinea, pe atunci, funcția de președinte interimar, a refuzat să susțină decizia Radei. În 2018, însă, Curtea Constituțională a Ucrainei a declarat această lege ca fiind contrară Legii fundamentale.

În paralel, noile autorități au pornit pe calea eliminării limbilor minorităților naționale din sistemul de învățământ. În 2017, Petro Poroșenko (pe atunci președinte al Ucrainei) a semnat ”Legea Educației”, ce prevedea ca, până în 2020, învățământul să treacă, în școli și universități, la predarea în limba ucraineană.

Legea a afectat nu doar interesele populației vorbitoare de limbă rusă, dar și alte minorități naționale, inclusiv a etnicilor maghiari. Drept răspuns la acest pas al Kievului, Budapesta a blocat activitatea Comisiei Ucraina – NATO. Cooperarea în această chestiune nu a fost reluată nici până în prezent.

Legea Educației a provocat o reacție și la nivelul UE: Bruxellesul a recomandat Kievului să prelungească perioada de tranziție pentru intrarea definitivă în vigoare a legii până în 2023. În plus, UE a cerut autorităților ucrainene să excludă din prevederile actului normativ școlile private.

Singura concesie din partea Ucrainei a fost prelungirea perioadei de tranziție până în 2023 pentru predarea în limbile minorităților naționale ce aparțin limbilor oficiale ale UE.

Acest gest al părții ucrainene nu a mulțumit Budapesta. La începutul anului 2020, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat că partea ungară vrea ca ungurii care trăiesc în Transcarpatia să-și poată păstra limba maternă. La rândul său, MAE ucrainean a afirmat că Ucraina nu a va modifica legea educației la solicitarea Ungariei.

Între timp, limbile minorităților naționale sunt eliminate nu doar în sfera învățământului, dar și din alte domenii. Încă din mai 2019, spre finalul mandatului său prezidențial, Petro Poroșenko a semnat legea cu privire la ”Asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”. Conform documentului, în sfera publică poate fi folosită doar limba ucraineană.

Preluând funcția de șef al statului, Volodimir Zelenski a continuat politica lingvistică a predecesorului său.

În toamna anului 2019, Ucraina a primit vizita unei delegații a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția). Experții Comisiei au analizat ordinea de introducere a unor noi reguli lingvistice în țară.

La finalul vizitei, Comisia de la Veneția a indicat Kievului necesitatea de a obține un echilibru în politica lingvistică, pentru ca această chestiune să nu devină sursă de tensiuni interetnice. Comisia a cerut Kievului să elaboreze și să adopte o nouă ”Lege privind minoritățile naționale”, care să extindă posibilitățile lor de folosire a limbilor materne.

În același timp, în ianuarie 2021, în Ucraina a intrat în vigoare articolul 30 din ”Legea privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”, ce prevede ca limba de stat să fie folosită exclusiv și în sfera serviciilor.

Sabotajul politic

După cum arată experții, acum, în țară acționează o lege cu aceeași denumire, adoptată încă la începutul anilor ’90, dar care nu tratează problemele legate de politica de funcționare a limbilor. ”În legea cu privire la limba de stat, semnată de Petro Poroșenko, este consemnată necesitatea adoptării unei reguli speciale de protejare a limbilor minorităților naționale. În mod repetat s-au făcut auzite promisiuni că acest lucru se va face, dar legea nu a fost deocamdată adoptată. După care, această problemă a ieșit de tot de pe ordinea de zi; astfel că acum, pentru folosirea limbilor minorităților naționale nu a mai rămas, practic, loc în Ucraina”, a explicat analistul Ruslan Bortnik, directorul Insitutului Ucrainean pentru Analiză și Managementul Politicii.

Un punct de vedere similar a fost exprimat, într-o discuție cu RT și de președintele Centrului analitic ucrainean, Aleksandr Ohrimenko. El a explicat că legea privind minoritățile naționale, în vigoare în momentul de față, nu conține nimic concret, doar declarații.

”De aceea, este cu adevărat nevoie de o nouă lege a minorităților naționale. Este însă greu de crezut că această cerință a UE va fi îndeplinită, pentru că Zelenski merge pe același drum ca și Petro Poroșenko. Kievul sabotează, pur și simplu, cerințele partenerilor. Dacă legea va fi, până la urmă, adoptată, cu siguranță vor face în așa fel, încât, din considerente politice, ea să nu cuprindă populația vorbitoare de limbă rusă”, crede expertul.

Foto: globallookpress.com

În același timp, Kievul nu încetează să facă promisiuni partenerilor europeni. Astfel, la începutul anului 2020, vicepremierul pentru integrare europeană și euroatlantică al Ucrainei (pe atunci, acest post era ocupat de Dmitri Kuleba) a anunțat că Ministerul Culturii, Tineretului și Sportului s-ar ocupa de elaborarea proiectului de lege privind minoritățile naționale.

”Nu vă pot spune acum când va ajunge el în Parlament, dar vă asigur că Ucraina nu va tergiversa acest proces”, a declarat Kuleba la o conferință comună de presă cu ministrul de Extene al Ungariei, Peter Szijjarto. După un an, soarta acestei inițiative continuă să fie neclară.

Potrivit declarațiilor lui Ruslan Bortnik, Europa cere Kievului un astfel de demers în speranța că noua lege va echillibra cât de cât politica lingvistică.

”În practică, însă, acest lucru este imposibil, deoarece legile adoptate în ultimii ani nu au lăsat pentru limbile minorităților naționale nici un fel de nișă. În același timp, nu trebuie luată foarte în serios nici preocuparea UE. Apelurile comisarilor europeni, ale deputaților Parlamentului European se înscriu în tradiționala retorică democratică, dar care nu este susținută de mecanisme reale de influență. Ca atare, Ucraina va continua să ignore aceste apeluri”, este convins expertul.

În același spirit a vorbit și Aleksandr Ohrimenko. În opinia analistului, Uniunea Europeană va închide, pur și simplu, ochii, la lipsa de acțiune a Kievului.

”Legile privind funcționarea limbilor nu sunt singurele norme adoptate în Ucraina în ultimii ani, în pofida poziției Comisiei de la Veneția sau a prevederilor europene. În calitate de astfel de exemplu se poate aduce Legea lustrației. Kievul nici nu se gândește să revizuiască astfel de opere, la fel cum nu va corecta politica sa din sfera funcționării limbilor. În realitate, autoritățile ucrainene merg la concesii cu UE numai în schimbul unor bonusuri, precum creditele. Dar politica lingvistică și drepturile minorităților naționale nu intră în categoria chestiunilor care promit avantaje”, a concluzionat expertul.