Statele Unite au planificat cum să pună mâna pe Arctica

De acum înainte, acțiunile pe care le întreprinde Rusia în Arctica vor fi ca o piedică pentru Statele Unite și aliații lor, se afirmă în noua strategie a Marinei Militare a SUA (US Navy), intitulată ”Arctica albastră” și publicată recent. Militarii americani consideră că ”este dreptul și datoria” navelor lor ”să domine, în calitate de forță navală militară, regiunile nordice”, inclusiv căile de navigație ce traversează apele arctice controlate de Rusia, scrie cotidianul ”Nezavisimaia gazeta”.

Strategia ”Arctica albastră” a fost elaborată, se pare, pe baza instrucțiunilor pe care președintele Donald Trump le-a dat Pentagonului în iunie 2020, când a cerut ”să fie întărită prezența americană în Arctica, pentru a contracara, acolo, capacitățile Rusiei și ale Chinei”. De asemenea, el a cerut să fie rezolvată ”toată gama de obiective care au legătură cu securitatea națională și economică, inclusiv facilitarea explorării și exploatării resurselor, precum și amplasarea și întreținerea cablurilor subacvatice”. Flota militară arctică a SUA trebuie să fie completată cu cel puțin trei spărgătoare de gheață grele, care ar urma să fie construite până în 2029.

Comentând documentul, Secretarul de stat al US Navy, Kenneth Braithwaite, a anunțat că navele Statelor Unite și ale aliaților lor vor începe foarte curând misiuni de patrulare în largul coastelor rusești din Arctica, pentru a împiedica ”înaintarea Moscovei spre Nordul Extrem”. Strategia ”Arctica albastră” a fost semnată, alături de Braithwaite, de șeful operațiunilor navale ale Marinei militare a SUA, amiralul Michael Gilday și de comandantul Corpului de pușcași marini, generalul David Berger. În document se afirmă: ”America este gata că concureze în mod eficient și activ pentru a menține în Arctica un echilibru de forțe favorabil”.

Kenneth Braithwaite a justificat aceste planuri prin faptul că, odată cu încălzirea globală pe Terra, ”rutele maritime din Nord devin navigabile”. Așa cum scrie în strategia US Navy, Arctica are potențialul de a ”uni aproape 75% din populația lumii, pentru că topirea ghețarilor și rutele comerciale deschid trasee mult mai scurte spre Asia, Europa, America de Nord și retur. Documentul atrage atenția că ”ocupând aproape 6% din suprafața planetei, ”Arctica albastră” va avea un impact disproporțional de mare asupra economiei mondiale, având în vedere abundența resurselor ei naturale și poziția strategică. Potrivit estimărilor, în regiune sunt concentrate 30% din resursele de gaze naturale nedescoperite ale lumii, 13% din rezervele mondiale de petrol tradițional… Din rezervele de petrol și gaze ale Arcticii, circa 84% se află, probabil, în offshore”. Dar trebuie să ajungi la aceste bogății, iar aici, Marina militară a SUA ”intenționează, desigur, să garanteze partenerilor noștri libertatea de navigație”, după cum a anunțat secretarul US Navy.

Cum? Prin creșterea, în zona arctică, a efectivului de forțe navale și de altă natură (forțe aeriene, apărare aeriană, grupări de trupe terestre și pușcași marini) și a mijloacelor armatelor Statelor Unite și ale partenerilor lor din NATO. În același timp, Braithwaite consideră că ”principalul avantaj al SUA în Arctica îl constituie submarinele”. Dar, a adăugat el, «Marina militară a SUA va trebui să închirieze de la aliați spărgătoare de gheață, în condițiile în care Rusia are o întreagă flotă de astfel de nave, iar China le construiește pe ale ei într-un ritm pe care ”SUA nu îl pot atinge”. În strategia ”Arctica albastră” se arată că ”regiunea arctică, în plină schimbare, amplifică potențialul pentru concurență și conflicte. Deschizându-se lumii, Arctica reprezintă un nou mediu operativ pentru forțele navale militare – un spațiu maritim deschis. Gheața ce se topește rapid nu se mai limitează la oportunități de atac aerian, submarin și strategic, ci extinde accesul în Arctica a navelor de suprafață – atât a celor cu pilot, cât și a celor fără pilot. Influența noilor tehnologii, factorii economici și concurența dintre marile puteri au un impact asupra securității și stabilității regionale. Aceste condiții cer ca forțele navale militare să corespundă acestei realități».

Iar ele încearcă să corespundă. Se știe deja că SUA sunt gata să analizeze problema desfășurării în zona arctică a unei baze permanente pentru spărgătoare de gheață, din cauza creșterii prezenței în regiune a Rusiei și a Chinei. Este ceea ce spune șeful Comandamentului nordic al forțelor armate americane, general-locotenentul US Air Force, Glen Van Herck. Americanii și-au întărit gruparea din Norvegia, unde, cu statut permanent, se află pușcași marini ai SUA și militari ai Marii Britanii. În plus, SUA și aliații lor din NATO au sporit în mod semnificativ numărul manevrelor militare navele în apele arctice, nu departe de Rusia. În același timp, potrivit Ministerului Apărării al Rusiei, în ultimii zece ani s-a dublat numărul de intrări ale submarinelor NATO în porturile norvegiene.

Pentru prima dată în ultimii câțiva ani, un grup de atac al Alianței, format din patru nave ale Flotei a 6-a a SUA și ale Marinei militare a Marii Britanii, a organizat manevre în Marea Barents, în mai anul trecut. Și încă de atunci, Pentagonul a declarat că exercițiile au fost convocate ”în cadrul operațiunilor menite să asigure libertatea de navigație în perimetrul Cercului Polar de Nord”. Iar în largul coastelor islandeze, în perioada 29 iunie – 10 iulie, s-au derulat, cu participarea navelor SUA, manevrele militare navale ale NATO ”Dynamic Mongoose 2020”. Obiectivul acestor aplicații a fost ”exersarea operațiunilor militare ale submarinelor, a acțiunilor lor anti-submarin, lupta anti-submarin a navelor de suprafață și executarea de zboruri de către avioanele de patrulare pentru a controla spațiul maritim sau pentru a bloca activități navale militare în pregătirea apărării colective și a răspunsurilor la situațiile de criză” în zona Arctică. În strategia ”Arctica albastră” se arată că astfel de manevre vor fi mai multe. Va fi consolidată inclusiv componenta aviatică a US Navy. Potrivit Pentagonului, numărul celor mai moderne avioane din generația cinci (F-35,  F-22 Raptor) se va dubla, până la sfârșitul anului 2021, în Alaska, pentru a ajunge la circa 100 de unități. Aparatele se ridică regulat pe cerul arctic pentru a intercepta bombardierele strategice rusești Tu-95 și avioanele anti-submarin cu rază lungă de acțiune Tu-142, care efectuează zboruri în zonele nordice .

Despre faptul că SUA sporesc prezența navelor lor militare în Arctica a vorbit, la colegiul de bilanț al Ministerului Apărării al Rusiei, din decembrie 2020, și șeful instituției, ministrul Serghei Șoigu. Potrivit spuselor sale, ”situația militară și politică din regiune se complică din cauza concurenței marilor țări ale lumii pentru accesul la resurse și legături de transport”. Este Rusia capabilă să le țină piept?

După cum a spus Șoigu, ”pentru întărirea capacității sale de luptă și pentru a-și asigura interesele naționale în Arctica, Rusia își dezvoltă activ Flota de Nord (SF). Comandantul SF, Aleksandr Moiseev arată, în acest sens, că în 2021, SF și-a planificat ”să întreprindă o serie de ieșiri în larg a detașamentelor de nave, inclusiv cu derularea unor exerciții tactice cu implicarea subunităților desfășurate pe insulele arctice”. În plus, Moiseev a arătat că, ”în 2021, marinarii Flotei de Nord vor continua să îndeplinească misiuni de asigurare a securității în zonele principalei magistrale arctice de transport a Rusiei – Ruta Maritimă de Nord”. «Sarcinile prioritare din domeniul asigurării securității militare a Rusiei sunt stabilite în ”Fundamentele politicii de stat a Rusiei în Arctica până în 2035. Printre acestea figurează îndeplinirea unui set de măsuri ce vizează prevenirea utilizării forței militare împotriva Rusiei, creșterea capacității de luptă a grupărilor de trupe și forțe, îmbunătățirea controlului integrat a situației aeriene, subacvatice și de suprafață, crearea și modernizarea obiectivelor de infrastructură militară», se arată în comunicatul Ministerului Apărării al Rusiei.